Cam asta deduci din corul bocitoarelor formate din politicieni, avocaţi şi moderatori TV. Un om păţeşte ceva la tribunal, leşin, atac de cord sau atac cerebral, nu e deloc limpede pentru că avem declaraţii contradictorii de la medici. Îmi pare rău pentru sănătatea sa şi îi urez cele bune, dar păţania nu schimbă faptul că avem un verdict judecătoresc de reţinere. Sau care ar fi concluzia atâtor dezbateri lacrimogene şi breaking news emoţionante? Nu îi mai arestăm pe cei care au probleme cu inima? Sau poate concluzia corectă a fost trasă de apoliticul şef al Curţii de Conturi, onorabilul domn Nicolae Văcăroiu, care în seara incidentului s-a prezentat la spital şi a declarat în direct la televiziuni că oamenii nevinovaţi sunt şocaţi de arestare, deci e clar că preşedintele Consiliului Judeţean Argeş e nevinovat. Păi, nu? Nu spune Victor Ponta că Daniel Morar e pătat de sânge în acest caz? E clar deci, trebuie să ne comportăm uman, corupţii sensibili nu trebuie judecaţi.
Am de mai mulţi ani senzaţia că noi, aştia care ne agităm cu anticorupţia – oricum puţini, câţiva jurnalişti, procurori şi chiar mai puţini politicieni -, suntem trataţi ca nişte cyborgi fără inimă care deranjează buna umanitate a poporului român. Să nu fim prea răi, prea haini, mai ia omul câte o şpagă, un contract, nu aşa facem toţi? Doar nu o să ne tratăm acum cu procurorii, nu? Că doar oameni, suntem, nu? Cam asta e placa.
Nu zicea Rodica Stănoiu despre Monica Macovei că e un om fără inimă? Sigur că zicea. Adrian Năstase protesta la televizor că sechestrul procurorilor pe blocul construit prin şpagă îl deranjează de la lecţii pe băiatul ăl mic. Ce procurori haini putem să avem! Iar Ridzi a scăpat de urmărire prin votul colegilor din PDL, emoţionaţi pentru că avut o naştere grea şi are probleme de sănătate. Cum să lăsăm procurorii să se atingă de o mamă bolnavă? Oameni suntem, nu?
Deplasat de urgenţă la Argeş pentru contraofensiva de partid, Viorel Hrebenciuc zice: „Adică, acum îl acuză de fondurile PHARE. Ce dacă a mai încălcat un articol de lege? Nu a dus acasă, ci a făcut pentru oamenii din judeţ”. Deci nici măcar nu mai pretindem că X-ulescu e nevinovat. Nu, umanitatea noastră profundă şi românească ne spune că oamenii nu ar trebui acuzaţi pentru corupţie pentru că pot leşina sau face atac de cord şi oricum fură din banii europenilor şi îi fură pentru oamenii din judeţ, deci de fapt nu sunt corupţi, ci un fel de haiduci moderni care iau de la europenii bogaţi pentru a da argeşenilor săraci. Şi ne trezim noi, ăştia care umblăm cu anticorupţia în gură, vorba lui Năstase, să stricăm buna orânduire şi umanitatea de partid şi de stat.
Pe mine mă întreabă colegii de prin ONG-uri ce am eu de îl critic pe Victor Alistar, un băiat aşa drăguţ şi bun vorbitor. Adevărul e că nu am nimic cu el, dar mi se pare ridicol ca tocmai societatea civilă să fie reprezentată în CSM de un om care pe când lucra la primărie şi-a dat casă de acolo sărind peste rând, când lucra la stat apăra public politizarea administraţiei şi când lucra la ONG falsifica semnături. Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat incompatibil pentru că a fost simultan şef de ONG şi funcţionar public, motiv pentru care alegerea sa în CSM a fost invalidată. Motiv pentru care Alistar spune că i se încalcă dreptul de a fi ales. Dar exact în asta constă pedeapsa pentru incompatibilitate: stai o vreme pe bară. Şi oricum nu există dreptul omului de a fi membru în CSM. Dar Alistar e şi el om, cu toate relele umanităţii subînţelese pe la noi, deci nu e de mirare că oamenii din Senat l-au preferat în defavoarea altora mai morali şi cu educaţie mai solidă, propuşi de alte ONG-uri (printre care şi cel pe care îl conduc) atunci când s-au votat reprezentanţii societăţii civile în CSM.
După ce am scris săptămâna trecută despre pensiile vecinilor, militari cu pensii mari, s-au prezentat la mama la gard, convinşi că am ceva personal cu ei. Chiar nu am, chiar îmi sunt simpatici pentru că foştii militari ţin hoţii la distanţă şi sper că nu am stricat buna vecinătate (e drept că m-am bazat greşit pe bîrfele altor vecini privind pensia unui fost ofiţer SPP, omul are pensie mai mică decât am scris, motiv pentru care îmi cer scuze). Problema mea nu e cu militarii ca oameni, ci cu un sistem de pensii ilegitim care recompensează disproporţionat militarii faţă de alte categorii sociale şi nu putem funcţiona ca societate normală cu nedreptăţi structurale de acest gen. Din acest motiv am criticat la vremea lor şi pensiile magistraţilor şi ale diplomaţilor, şi privilegiile academicienilor, şi chiar şi măririle nesustenabile ale tuturor pensiilor, care ne-au dus în deficitul bugetului de pensii de acum. La fiecare dintre aceste articole câte una dintre categorii – magistraţi, militari, academicieni, pensionari pur şi simplu – a luat-o personal şi m-a făcut ba vândut, ba idiot, ba inuman.
Ideea de reguli pur şi simplu, care să se aplice pentru toţi, ne e străină. La Iaşi, tocmai a fost arestată o judecătoare care a luat 2.500 de lei de la o avocată care aştepta ca judecătoarea să semneze motivarea unei decizii. Judecătoarea nu neagă că a luat bani de la cineva care aştepta ceva de la ea, dar spune că era doar un împrumut. Din nou, procurorii sunt haini, inumani: ce mare scofală, era un împrumut! Că un ditamai judecătorul nu ar trebui să ceară bani, nici cu împrumut (deşi e ridicol să crezi că mai dădea banii înapoi), de la una dintre părţile unui proces nu pare a-i trece prin cap împricinatei. Că doar oameni suntem!
Iar din emisiunile TV nu prea poţi să pricepi care e pricina cazului, adică de ce este acuzat omul respectiv. Şeful PSD de la Argeş pare că nu poate fi corupt pur şi simplu pentru că a) e un om bun, familist, iubit de alegători; b) e un bun coleg de partid sau c) e bun prieten cu Nicolae Văcăroiu. Plus că, evident, nu poate fi vinovat pentru că în judeţul său a avut loc recent un miting la Mioveni legat de schimbarea Codului Muncii. Aş vrea să aud şi ceva amănunte legate de acuzaţii, dar despre astea ştim doar că sunt legate de ceva petrecut în 2006 şi ţin de fondurile PHARE (pe care oricum poţi să le furi dacă aduci ceva şi în judeţ, lecţie de la domnul Hrebenciuc). Faptele pentru care e acuzat par a fi amănunte nesemnificative, importantă e calitatea sa de om, de prieten şi de coleg. Iar un om, un prieten şi un coleg nu poate fi corupt, asta e clar. Numai noi, anticorupţii, ne-am putea gândi la aşa ceva. Pentru că suntem răi la suflet, d-aia!
