Dragnea nu mai are timp, se simte încolțit, devine tot mai periculos și dispus să arunce România în aer pentru a-și păstra libertatea.
Din cei 27 de ani câți au trecut de la revoluție, PSD s-a aflat la putere cel puțin 15. De fiecare dată, într-un fel sau altul, România a fost aruncată în aer – societatea deschisă, democrația, libertatea de exprimare sau drepturile individuale fiind puse în pericol. De la mineriadele lui Iliescu la corupția endemică a lui Năstase, la lovitura aplicată statului de drept în 2012 de Ponta și până la actuala epocă Dragnea, PSD a fost constant un pericol pentru valorile cucerite în 1989 și care constituie fundamentul Uniunii Europene.
Apărarea lor a consumat energii mai mari decât se crede, societatea a ieșit fragilizată și obosită din aceste confruntări, iar „victoriile“ au fost relative și obținute la limită, de multe ori cu ajutorul presiunilor externe. Dar fiecare lider și-a învățat totuși lecțiile: Iliescu a renunțat să mai cheme minerii și să încerce să instige categorii sociale una împotriva celeilalte, Năstase să sugrume presa și să ridice oameni de pe stradă, Ponta să mai organizeze puciuri și contramanifestații. N-au renunțat la ideile lor și la stilul de guvernare cleptocratic, dar, după ce au pierdut câte o luptă, au schimbat strategia, s-au mai potolit. Fiecare din alte motive. După ce au fost scoși din ecuația puterii, inclusiv din cea a PSD, toți au ajuns niște personaje mai mult sau mai puțin insignifiante pe scena politică, revenind în atenție mai degrabă pentru problemele din justiție.