2.6 C
București
joi, 5 decembrie 2024
AcasăSpecialCastelele de nisip ale lui Trump din Germania. Președintele ales al SUA...

Castelele de nisip ale lui Trump din Germania. Președintele ales al SUA înghite în sec când aude de nemți. Mega-afacerile imobiliare în care a eșuat lamentabil acum câțiva ani, când a dat piept cu birocrația teutonică

Politica lui Barack Obama față de Europa a fost puternic influențată de legătura strânsă cu cancelarul german Angela Merkel. De aceea cei care fac previziuni legate de atitudinea lui Donald Trump față de Europa așteaptă să vadă ce se va întâmpla cu Merkel în viitor și ce va face preșdintele ales al SUA în relația cu Germania.

Atitudinea lui Trump când vine vorba de Germania este o necunoscută acum, asta mai ales având în vedere resentimentele pe care acesta ar putea să le aibă după ce a dat piept cu birocrația nemțească și nu a reușit să convingă autoritățile să-i accepte proiectele considerate geniale în America.

Până acum Donald Trump are motive serioase să înghită în sec cu frustrare când aude de Germania, pentru că aici a ratat destul de laentabil în afaceri imobiliare, domeniu în care a excelat în SUA și în care era considerat chiar un geniu de către unii comentatori economici.

În Germania nu a avut același succes Trump, punctează jurnaliștii de la Deutsche Welle într-o analiză publicată în acest weekend.  
Donald Trump a vrut să pună pe picioare afaceri foarte profitabile în Germania și a eșuat spune Deutsche Welle.

Jurnalistul Wolfgang Dick este autorul analizei DW care descrie parcursul investițiilor imobiliare ale președintelui ales al SUA în Germana.

”Un pahar de șampanie, în timp ce priveşti apusul de soare şi scrutezi orizontul, înconjurat de cascade și palmieri pe grădina unui apartament de la etajul 50, la 200 de metri altitudine. Trump Tower, dar nu la New York, ci în Frankfurt. Aceasta a fost viziunea lui Donald Trump: cel mai înalt zgârie-nori din Europa”, explică ziaristul Wolfgang Dick care era ideea celui mai grandios dintre proiectele lui Trump pentru Germania.

Conform sursei citate, proiectul a fost lansat de Trump chiar în noiembrie 2001, la scurt timp după atacurile teroriste de la World Trade Center din New York. Planurile pentru Trump Tower cuprindeau, după atentate, soluții constructive speciale care să evite un dezastru în cazul unor atacuri similare.

”Investiția s-a ridicat la 350 de milioane de euro. Politicienii locali au fost încânţati de prestigiosul proiect al magnatului american. Doar că planurile s-au năruit”, povestește Wolfgang Dick.

Iată ce scria ziarul local Journal Frankfurt, la 1 aprilie 2016. Din pricina datei și a faptului că se vorbea de locuințe sociale, nemții care au citit articolul din publicația locală s-au întrebat dacă nu cumva e vorba de o glumă.
 

„Trump vrea să reia planurile de la acea vreme şi să ridice clădirea până în primăvara anului viitor. Cel care urmează să fie cel mai puternic om de pe planetă reia astfel planuri vechi şi discută din nou cu primarul metropolei germane, Peter Feldmann. De data aceasta, proiectul ar urma să fie şi finalizat. Trump se arată optimist şi spune că faci afaceri mai repede şi mai bine cu un singur om. Proiectul vizează ridicarea a 70 de apartamente de lux şi 30 de locuinţe sociale”.

Jurnalistul Wolfgang Dick explică însă că ”Proiectul Trump Tower Frankfurt”, a existat cu adevărat, însă numai în 2001. Finalizarea lui urma să aibă loc în 2006 sau 2007, explică sursa citată.

Petra Roth, își amintește foarte bine întâlnirea cu miliardarul american care în 2001 nu visa încă să ajungă cel mai puternic om de pe planetă. Roth a făcut parte dintr-o delegație care a fost chemată la New York şi primită în biroul lui Trump, unde acesta şi-a expus, persuasiv, proiectul de investiții în Germania.

”Conform acestora, Trump dorea să construiască pe malurile râului Main, la cel puțin 200 de metri înălțime. Însă ceea ce şi-a imaginat Trump la acea vreme a fost un pic prea mult pentru urbaniştii orașului german, care i-au oferit miliardarului doar Cartierul Europa din Frankfurt, un teren mic situat la marginea centrului. În mod previzibil, Trump nu a fost de acord. Cu toate acestea, el chiar a venit personal la Frankfurt, în scopul de a-şi salva ideile. Planurile sale au eşuat, iar Trump a plecat cu coada între picioare. Pentru totdeauna”, scrie Wolfgang Dick.

Pentru că Trump are nas pentru afaceri profitabile și piața imobiliară germană era foarte atractivă Trump a mirosit că poate să facă afaceri profitabile.

”În ultimii 15 ani, preţurile imobilelor în metropolele germane precum Frankfurt, Hamburg, München şi Berlin au crescut cu până la 25 la sută, iar în unele cazuri cu 70 de procente. Încă din anul 2000, Trump a vrut să facă afaceri profitabile pe piaţa germană ridicând cele mai frumoase şi mai înalte clădiri posibile din punct de vedere tehnic”, se arată în analiza Deutsche Welle.

Conform sursei citate, cu numai patru milioane de euro, Donald Trump a lansat firma TD Trump Deutschland.

Miliardarul american s-a asociat atunci cu Ulrich Marseille, proprietarul şi fondatorul Clinicii Marseille din Hamburg. Şeful companiei era Hans Ulrich Gruber, un fost director al concernului Thyssen. Trump a început în forță, dar a eșuat în scurt timp, aparent din pricina unor neînțelegeri îmtre asociați. În 2005 firma a fost lichidată.

Proiectul nu a fost însă singura tentativă a lui Trump de a cuceri Germania. A încercat să spargă gheața și la Berlin, în Alexanderplatz. Zona este considerată cea mai bună din perspectiva afacerilor imobiliare. Este în inima Berlinului, în zona zero pe care toți o vizează, de la turiști la cele mai puternice companii germane.

La Berlin, în Alexanderplatz, Trump intenţiona să investească cel puţin un miliard de euro.

”Nu pentru hoteluri, casinouri sau terenuri de golf, ci pentru o clădire gigantică, înaltă de cel puţin 200 de metri”, explică Wolfgang Dick

Ulrich Gruber a descris la acea vreme planul lui Trump: „Este dorinţa lui să ridice un pod între New York şi Berlin”.

Și aici planurile lui Trump s-au izbit de administraţia locală a Berlinului. Conform regulamentelor de urbanism, înălţimea clădirilor nu poate fi decât de maximum 150 de metri în Alexanderplatz. Trump nu a dorit să accepte „o asemenea gândire meschină” și a abandonat proiectul din Berlin.

În oraşul Stuttgart, actualul președinte ales al SUA a avut ceva mai puțin noroc ca antreprenor. Autoritățile de aici au acceptat proiectul propus și i-au pus la dispoziţie un teren valoros, în aşa-numita zonă Pragsattel.

Până în 2004, aici urmau să fie ridicate construcţii în valoare de 250 de milioane de euro. Era vorba despre o clădire cu 55 de etaje, de 220 metri înălţime, cu faţadă transparentă.

Tehnic și urbanistic proiectul lui Trump a trecut testele administrației germane din Stuttgart, dar s-a lovit de analiza nemțească a planului de finanțare a investiției.

”Politicienii din administraţia locală au acuzat lipsa unui plan de finanţare din partea americanului. Acest amănunt a amplificat îngrijorările în legătură cu bonitatea constructorului american. Or, germanii nu aveau de gând să rămână cu ruina. Prin urmare, în 2003, consiliul local a refuzat să elibereze aprobarea de construcţie. Cu această ocazie, Trump şi-a ieşit din fire şi a cerut despăgubiri în valoare de milioane de euro. Cererea lui a fost respinsă de Tribunalul Stuttgart”, relatează Deutsche Welle

Publicaţia „Wirtschaftswoche” a scris ulterior că fostul partener german al TD Trump Deutschland AG, Ulrich Marseille s-a implicat în afaceri oneroase pentru a-şi salva clinica de la faliment după experiența asocierii cu magnatul american.

Societatea de investiţii imobiliare IVG AG din Bonn a avut într-atât de mult de pătimit cu „The Squaire”, cea mai mare clădire de birouri din Germania, cu aproximativ 140 000 metri pătraţi, amplasată direct deasupra aeroportului din Frankfurt, încât acum riscă să dea faliment, a mai explicat Deutsche Welle.
 

”Trump are şi mai multe motive să fie negru de supărare. În acest moment, cea mai înaltă clădire din Germania este ridicată de compania berlineză gsp-städtebau GmbH. Aceasta construieşte 401 apartamente cu 47 de etaje. Lux pur, taman în Cartierul Europa – exact zona în care Trump n-a dorit să construiască”, mai notează în final ziaristul Wolfgang Dick.

Așadar, analiza Deutsche Welle expune multe motive puternice pentru care Trump ar putea să aibă resentimente puternice privitoare la Germania. Rămâne de văzut dacă, după ce va îmbrăca haina de preeșdinte al SUA și va deveni cel mai puternic om din lume, Donald Trump va avea capacitatea să depășească frustrările trectutului în modul cum va aborda Germania.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cele mai citite

Propunerea lui Trump pentru pace în Ucraina. Ce se întâmplă cu aderarea la NATO

În public și în privat, consilierii lui Donald Trump fac propuneri pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Din afirmațiile lor, reiese că autoritățile...

Propunerea lui Trump pentru pace în Ucraina. Ce se întâmplă cu aderarea la NATO

În public și în privat, consilierii lui Donald Trump fac propuneri pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Din afirmațiile lor, reiese că autoritățile...

Italia a despăgubit în premieră victime ale crimelor naziste

Italia a plătit pentru prima dată despăgubiri victimelor crimelor de război naziste, dându-le 800.000 de euro moștenitorilor unui bărbat ucis într-un masacru civil din...
Ultima oră
Pe aceeași temă