Foaierul Teatrului Naţional, gazda expoziţiei cu panouri reprezentând proiectele expuse pe cele trei secţiuni ale bienalei – Arhitectură rezidenţială, Construcţii publice şi Design interior – a fost în permanenţă plin datorită afluenţei celor interesaţi de astfel de lucrări între care s-au aflat şi mulţi tineri.
La Secţiunea Arhitectură rezidenţială juriul a nominalizat 9 lucrări, premiul secţiunii (ex aequo) revenind Casei unifamiliale/recuperarea memoriei unei case vechi (arh. Attila Kim) precum şi Imobilului de locuinţe de pe strada Louis Pasteur, proiect semnat de arh. Radu Teacă (Artline). Premiul sponsorului Reynaers a revenit Locuinţei în Ştefăneşti, judeţul Argeş, realizate de către arh. Cătălin-Paul Cozma şi arh. Mihaela-Eliza Buzilă.
Casă în Ştefăneşti, Premiul sponsorului Reynaers
Premiul secţiunii Design Interior (unde au fost 5 nominalizări) a revenit proiectului Apartament din Braşov, arh. Radu Teacă.
O arhitectura responsabila, de calitate, sustenabila, matura, fluida si de bun gust
Mai multe informaţii, comentarii şi impresii de la acest prim eveniment dedicat Bienalei Naţionale de Arhitectură, ediţia 2018 ne-au fost oferite de arh. ADINA MASTALIER, directorul acestei manifestări, care a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.
Cum evaluaţi, în general, nivelul proiectelor propuse la ediţia din acest an a Bienalei Naţionale de Arhitectură?
Bienala Nationala de Arhitectura din acest an nu poate decat sa ne bucure. Multe proiecte foarte bune, solutii spectaculoase , corecte si inedite. Rezolvari responsabile cu o grija foarte mare pentru incadrarea lor in peisajul urban sau rural , de la caz la caz. Se simte o evolutie clara a dialogului matur dintre beneficiar si arhitect, dintre arhitect si constructor. Avem in 2018 atat un beneficiar exigent si matur din punt de vedere estetic, dar si o echipa arhitect- proiectant -constructor cu o personalitate conturata. Materialele propuse sunt materialele actuale atat din tara cat si din intreaga lume , deci si din acest punct de vedere putem spune ca multe din proiectele prezente in aceasta Bienala pot castiga cu succes concursuri internationale similare. O arhitectura responsabila,de calitate, sustenabila, matura, fluida si de bun gust.
Imobil de locuinţe, strada Londra
Consideraţi că există un progres faţă de ediţiile anterioare iar Bienala a fost un succes?
Da, categoric este un progres , chiar unul notabil. Am auzit acest lucru de la foarte multi arhitecti participanti in ziua Galei de deschidere.
Au fost aproape 1000 de participanti la Gala. Vorbeau despre un progres , vorbeau de o masiva participare, iar sala era plina de tineri arhitecti, ceea ce reprezinta un succes al acestei editii.
Au fost inscrise in concurs 573 de proiecte. Daca ne uitam pe cifrele editiilor trecute, practic numarul participantilor s-a triplat si asta ne bucura.
Dealtfel, peste 50% din proiectele participante la aceasta Bienala sunt ale unor arhitecti tineri care sunt la prima participare.
O casă la ţară, proiect arh. Sultana Creangă
Se poate spune că se manifestă şi un interes sporit al arhitecţilor pentru această manifestare, în special al celor tineri?
DA, cu siguranta ! Este o nevoie a schimbului de experienta, este si o responsabilitate sociala, este apartenenta la o breasla, pana la urma este o datorie a fiecaruia de a-si asuma si de a fi responsabil fata de societate pentru care obiectul de arhitectura exista.
Bienala are si o functie educativa. Este o sansa pentru oricare cetatean sa masoare progresul, sa cunoasca arhitectura din Romania 2018. Si nu in ultimul rand Bienala Nationala de Arhitectura este o rampa de lansare pentru tinerii arhitecti.
Restaurarea casei tradiţionale, Adriana Beca
Referindu-ne la cele trei secţiuni – rezidenţial, construcţii publice şi design interior – ce aprecieri puteţi face pentru fiecare dintre ele?
Cele trei sectiuni amintite sunt primele sectiuni premiate din concurs, pana acum. Astăzi (8 octombrie, n.red), manifestarea se continua la Braila cu Arhitectura Verde si energii alternative, luni 8 octombrie. Programul lunii octombrie fiind pe site-ul Bienalei www.uar-bna.ro.
Expozitia acestora este deschisa publicului larg pana pe 15 octombrie in foayer-ul salii Media a Teatrului National din Bucuresti. Invit pe toata lumea sa mearga si sa vada aceste proiecte.
La aceste sectiuni au fost inscrise 191 proiecte din toata tara: 59 proiecte la sectiunea rezidentiala, 34 la arhitectura constructiilor publice, 94 la sectiunea design interior.
Casa Şefăneşti, Argeş, interior
Există diferenţieri, se remarcă o secţiune în mod special?
Surprinzator este numarul mare de proiecte inscrise la sectiunea design interior : 91 proiecte din 573 proiecte inscrise in cele 11 sectiuni propuse de aceasta Bienala. Asta as traduce eu intr-o maturitate a beneficiarului roman, care apeleaza la designer-ul de interior in 2018 si are incredere in solutia acestuia, astfel incat arhitectii au propus in concurs lucrarile in care cred si care ii reprezinta.
Deci, si din acest punct de vedere o vizita la expozitie ne ajuta sa scriem in agenda personala numele unui arhitect, designer de interior cu care empatizam si poate candva sa lucram impreuna.
Interior Case înşiruite, Arcstil Residences
Cum apreciaţi proiectele pe secţiunea rezidenţială? Pe care le-aţi remarcat în mod deosebit?
Foarte multe proiecte frumoase. Am remarcat tendinta recuperarii autenticului romanesc in multe proiecte. Un exemplu este chiar casa castigatoarea la sectiunea Arhitectura Rezidentiala: Casă unifamilială / Recuperarea memoriei unei case vechi, autori : arh.Attila KIM / arh.Gabriel CHIȘ BULEA / arh. Alexandru SZŰZ POP
Recuperarea memoriei unei case vechi
„Casa aflată în inima Brașovului, pe un sit pitoresc cu o panoramă a centrului medieval, a fost concepută ținând cont de memoria unei construcții care data de la inceputul secolului 20, aflată până nu demult în acel loc și pierdută în urma unei renovări eșuate. Un asemenea demers conduce inevitabil la explorarea unui teren subiectiv, marcat de negocierea între trecut – reprezentat atât de memoria legată de construcția originală, cât și de constrângerile specifice care au dus la nașterea formei inițiale -, prezent – definit de dorința de a readuce la viață, conform necesităților actuale, o valoare pierdută, indiferent dacă este vorba doar de forma inițială sau de valoarea sa simbolică– și un viitor, în care noua construcție ar duce mai departe moștenirea simbolică a casei vechi într-o formă nouă.” ( descrierea autorilor)
Care credeţi că va fi impactul acestei ediţii în ceea ce priveşte arhitectura de la noi?
Cu siguranta urmatoarele editii nu vor putea fi decat continuarea tendintei acesteia. S-a facut un pas major atat ca numar de sectiuni participante cat si ca implicarea a 7 orase pe langa Bucuresti in acest eveniment national al arhitectilor. Poate urma o editie cu mai multe orase, cu mai multe lucrari si cu o mult mai mare vizibilitate in randul societatii civile, adica cu multi vizitatori. Iar pentru autoritati o expozitie de exemple bune de urmat, o promovare a unor arhitecti care lucreaza responsabil in folosul societatii aducand un plus de valoare patrimoniului construit al Romaniei.
Casa Timiş, arh. Irina Filofi, arh. Cătălin Trandafir
[…] romanialibera.ro […]