Modul de operare sofisticat prin care Guvernul Ponta a reușit să declanșeze un mecanism abil de distrugere a celui mai vechi ziar din România este subiectul unei analize publicată de ediția online a prestigioasei publicații americane Forbes.
Autorul analizei, Simon D. Wolfe, prezintă cazul ”România liberă” în contextul general al ofensivelor judiciare împotriva corupției care au afectat și alte redacții, dar punctează foarte clar elementele esențiale care descriu situația aparte în care se află cel mai vechi ziar din țara noastră.
Simon D. Wolfe este de profesie avocat și lucrează pentru ONG-ul ”Blueprint for Free Speech”, o organizație internațională care luptă pentru promovarea libertatății de exprimare prin legi și politici corecte. Din această poziție, Wolfe publică pe ediția online a Forbes USA.
Wolfe descrie tendințele periculoase pentru libertatea de exprimare din perioada când Victor Ponta deținea controlul guvernamental și parlamentar în România și explică în detaliu modul cum reușește acesta, cu sprijinul unor companii multinaționale puternice cum e KPMG, să determine suprimarea ziarului ”România liberă”, cel mai vechi ziar din România.
Autorul articolului începe prin a puncta și delimita eforturile făcute de autoritățile din România care combat fenomenul corupției, însă arată că există excepții care ridică mari semne de întrebare.
”Deși în ultimii ani România a fost lăudată pentru eforturile de îmbunătățire a sistemului democratic, jurnaliștii români, patronii trusturilor și cetățenii descoperă, gradual, că sunt ținte ale unor factori de presiune. Un astfel de exemplu este publicația „România liberă”, cel mai longeviv ziar din țară”, spune Simon D. Wolfe.
În analiza publicată pe ediția online a Forbes USA, jurnaliștii americani punctează progresele Justiției în lupta împotriva corupției din clasa politică și dau exemplul șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, care a fost decorată de către statul francez cu cea mai înaltă distincție – „Legiunea de onoare”.
Forbes subliniază că România a reușit performanța de a surclasa Italia în raportul privind Indicele de Percepție a Corupției din acest an.
”În ciuda acestor reușite, însă, peisajul mediatic din România este, uneori, expus unor atacuri agresive” se precizează pe ediția online a Forbes USA.
Autorul analizei precizează că ascensiunea acestui trend a început să se facă remarcată de câțiva ani.
”De exemplu, în anul 2013, Victor Ponta, care la acel moment ocupa funcția de premier, a propus incriminarea a insultei și calomniei, ca parte dintr-un amendament mai amplu inclus în Codul Penal. Totodată, jurnaliștii americani dau și exemplul unui reporter Digi, care în anul 2014 a fost concediat, după ce l-a criticat pe premierul Ponta, însă nu în direct, ci pe pagina personală de Facebook…”, explică autorul analizei.
Articolul din publicația americană precizează că mulți alți jurnaliști au ajuns în situații similare, fiind citați să se prezinte la tribunal sub diverse pretexte, astfel încât ei să recepteze mesajul intenționat de politicieni.
Simon D. Wolfe face referire și la cazuri cum este cel al lui Dan Voiculescu: ”Au avut loc și serie de procese și arestări ale unor moguli de presă printre care Dan Voiculescu, patronul mai multor televiziuni și ziare, printre care Jurnalul Național, Maricel Păcuraru, principalul acționar al postului Realitatea TV, și Adrian Sârbu, deținătorul grupului Mediafax și al Ziarului Financiar, aduși însă în fața Justiției, pentru infracțiuni economice care nu eu legătură cu activitatea jurnalistică”
Articolul explică apoi, în acest context, cum a ajuns ”România liberă” victima campaniei „tăcute, dar eficiente”, împotriva presei critice declanșată în timpul guvernării Ponta, campanie care produce însă efecte grave și acum.
”Cotidianul România Liberă, cea mai longevivă publicație românească, care datează din 1877, are datorii la unul dintre finanțatorii săi, compania de asigurări Astra, care a trecut sub control guvernamental în februarie 2014. În ciuda faptului că Astra era una dintre cele mai mari și profitabile societăți de asigurări, a fost declanșat procesul de intrare în insolvență, ceea ce a cauzat, implicit, dificultăți publicației România Liberă”, explică analiza Forbes USA.
Simon D. Wolfe mai notează că întregul proces s-a dovedit a fi unul controversat, asta cu atât mai mult cu cât artizanul planului declanșat de Guvernul Ponta, șeful ASF Mișu Negrițoiu, a ajuns să fie declarat incompetent și nepotrivit pentru a conduce instituția.
”De exemplu, în 31 octombrie, Parlamentul a votat suspendarea președintelui Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), Mișu Negrițoiu, care veghea la dizolvarea firmei. Cu toate acestea, ar putea fi prea târziu pentru România Liberă”, întrucât în următoarele săptămâni sunt programate audieri, în urma cărora se așteaptă să se declare falimentul, reducând, astfel, la tăcere una dintre cele mai proeminente voci critice la adresa guvernării”, punctează analiza publicată de Forbes.
„Dar nu vor ceda fără să lupte”, scrie Forbes despre angajații „României Libere”.
Analiza citată arată că, în 24 octombrie, redacția a publicat o scrisoare deschisă, în care arată că firma KPMG, în colaborare cu fostul guvern, au acționat pentru a ingora înţelegerile propuse de holding pentru achitarea datoriei, astfel încât să forțeze publicația să intre în insolvență.
„Reprezentăm un ghimpe în coasta statului român, pentru că expunem corupția, despotismul și incompetența clasei politice. Ei urmăresc să treacă publicația noastră sub controlul statului, pentru a avea control asupra investigațiilor pe care le facem”, a declarat directorul editorial al „României Libere” Sabin Orcan, citat în Forbes.
Potrivit jurnalistului Sabin Orcan, dificultățile publicației datează din perioada în care Victor Ponta era premierul României.
Astfel, analiza Forbes mai notează că, în 2013, Victor Ponta a lansat, în mod voit, o campanie împotriva publicației „România Liberă”, după ce jurnaliștii publicației au criticat dur și în mod repetat incompetența și corupția guvernului său. Astfel, într-un discurs susținut în octombrie 2014, fostul premier a calificat publicația drept o „mașină de propagandă”, mesajul fiind perceput de procurori drept o încuviințare să acționeze.
Simon D. Wolfe mai explică faptul că Ponta a demisionat din funcție în noiembrie 2015, dar noul președinte Klaus Iohannis și guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș au acceptat, în tăcere, posibilitatea ca ziarul „România Liberă” să fie închis. Autorul găsește explicația în faptul că jurnaliștii publicației ”au început să scoată la lumină deficiențele administrației actuale”.
Potrivit analizei citate, fostul premier Victor Ponta ar putea avea o revenire în viața politică.
În acest context, vocile critice spun că presiunile puse asupra mass-mediei reprezintă un semnal de alarmă, din moment ce România este definită printr-un mediu politic complicat, în care este dificil de separat agenda publică de cea privată.
„Această tendință îngrijorătoare de a pune presiune legală și economică asupra mass-mediei care adoptă o poziție critică la adresa guvernării, te duce cu gândul la poliția secretă a lui Nicolae Ceaușescu. Dată fiind situația din Rusia, Ungaria și a altor state din regiune, această tendință nu ar trebui ignorată”, conchide analiza Forbes.
