Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a admis încă de luna trecută că „Rusia recurge frecvent la astfel de provocări“.
Activitatea celor două avioane de luptă ruseşti a fost interceptată şi moni-torizată de două avioane Typhoon ce aparţin Forţelor Aeriene Regale britanice (RAF) până când acestea s-au îndepărtat.
Avioanele de vânătoare RAF operează în conformitate cu misiunea NATO de supraveghere aeriană (EAP), în cadrul căreia Forţele Aeriene Regale britanice acţionează pentru a descuraja orice agresiune venită din partea Rusiei, reasigurând România şi restul aliaţilor NATO de angajamentul Marii Britanii privind apărarea colectivă, a mai precizat RAF.
Săptămâna trecută, avioane de vânătoare britanice de tip Eurofighter Typhoon au fost trimise de la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu „ca reacţie la prezenţa a şase bombardiere de tip Suhoi Su-24 Fencer care zburau în apropierea spaţiului aerian NATO, deasupra Mării Negre“.
„Am fost avertizaţi în legătură cu o importantă activitate aeriană rusă care a avut loc aproape toată noaptea înainte de a primi ordinul de a decola“, a declarat atunci unul dintre piloţii britanici.
Misiunea EAP a NATO în România
Patru bombardiere tip Typhoon și 160 de militari britanici iau parte la misiuni de poliție aeriană în cadrul NATO. Acestea se află la baza militară din Mihail Kogălnicea-nu, alături de americani.
Royal Air Force este prima forţă aeriană a Alianţei Nord-Atlantice care asigură o misiune de poliţie aeriană (EAP) în România şi sub comandamentul NATO, după prezenţa a patru avioane F-15C Eagle în cadrul US Air Force în Bulgaria.
Misiunea britanică a început în luna mai și se încheie la sfârșitul lunii august. Încă de la început, avioanele britanice au fost ridicate la interceptare, când un avion rusesc a testat capacitatea de interceptare în spațiul românesc.
Avionul militar rusesc IL-20 (cod NATO „Coot“) a fost monitorizat de avioane de vânătoare în timp ce se îndepărta spre nord-est.
Incidentul aerian se petrecea în contextul în care 21 de nave militare, zece aeronave de luptă și un submarin participă, în perioada 4-11 mai, în Marea Neagră, la „Sea Shield 2018“, cel mai mare exercițiu multinațional organizat anul acesta de Forțele Navale Române.
Moscova vrea să controleze Marea Neagră
Ministerul rus al Apărării a anunțat în repetate rânduri că forțele sale desfășoară „misiuni de control al Mării Negre“, protestând la prezențe „străine“ în această zonă.
Potrivit legislaţiei internaţionale, spaţiul aerian al unei ţări se întinde 12 kilometri pe verticală şi alţi 12 kilometri pe orizontală, de la pământ. Dacă un avion militar străin pătrunde în spaţiul aerian al altei țări, el poate fi doborât.
Avioanele de luptă rusești au folosit spațiul aerian românesc în trecut, bazându-se pe faptul că nu pot fi interceptate de bătrânele MIG-uri 21 Lancer românești.
De când, prin rotaţie, ţările NATO trimit la Constanța aeronave de luptă pentru a asigura spaţiul aerian românesc, avioanele rusești doar „testează“ capacitatea de interceptare, fără să mai intre în spațiul aerian al României.
Capetele de pod ale aviaţiei NATO şi ale Rusiei sunt, pe flancul estic, Mihail Kogălniceanu şi Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Prezenţa avioanelor de vânătoare străine este de o importanţă vitală pentru România, care ține mai mult în hangare avioanele MIG 21 Lancer, după accidentele în care sunt implicate.
