În Guardian, Stoltenberg recunoaște că „nori de furtună politică“ pun la încercare relațiile ce leagă aliații NATO și, într-un apel lansat liderilor înaintea summitului Alianței militare din iulie, fostul premier norvegian a declarat că „acolo unde persistă divergențele, va trebui să limităm orice impact negativ asupra cooperării noastre în materie de securitate“. Declarația sa intervine într-un context de tensiune extremă între liderii puterilor occidentale și a divergențelor dintre diferite state europene pe fondul crizei migrației. Încercând să apere politica sa de separare a copiilor de părinți la frontiera cu Mexic, Donald Trump a lansat un atac extraordinar contra cancelarului german, Angela Merkel, și a UE, asimilând Europa cu „o tabără de migranți“ și afirmând că „poporul german se întoarce contra leadership-ului în timp ce migrația fisurează coaliția deja fragilă de la Berlin“.
Trump a provocat deja o fractură în relațiile cu aliații tradiționali ai SUA, renunțând la angajamentele țării sale în acordul de la Paris asupra schimbării climatice și retrăgând Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul. Amenință cu un război comercial transatlantic cu UE și a criticat Germania și alte țări că nu au cheltuit suficient pentru Apărare. Din cei 29 de membri ai NATO doar opt, inclusiv SUA și Marea Britanie, consacră peste 2% din PIB pentru Apărare, un prag ce trebuie atins de toate statele în 2024.
„Împărțirea sarcinilor“ va fi una din temele summitului Alianței de la Bruxelles împreună cu dorința lui Stoltenberg de ameliorare a desfășurării rapide a forțelor NATO și de întărire a eforturilor antiteroriste, liderul Alianței subliniind că SUA și Canada și-au reafirmat angajamentul în favoarea securității Europei. Concret, de la venirea la putere, Administrația Trump a crescut finanțarea prezenței americane în Europa. Nu este un drum cu sens unic și aliații europeni, în frunte cu Marea Britanie, se mobilizează, alocă miliarde de dolari în plus pentru Apărare și preiau responsabilitatea securității euro-atlantice alături de aliații nord-americani.
Pledoarie pentru unitate
Aflat în Marea Britanie pentru a se întâlni cu premierul Theresa May, cu ministrul de Externe, Boris Johnson, și cu cel al Apărării, Gavin Williamson, secretarul general al Alianței transatlantice a subliniat că „de la crearea acestei organizații în urmă cu 70 de ani, popoarele Europei și Americii de Nord au cunoscut o perioadă de pace și de prosperitate fără precedent. Dar la nivel politic, relațiile care ne leagă sunt sub tensiune“. Este adevărat că există diferențe reale între SUA și ceilalți aliați asupra unor probleme importante, printre care comerțul, schimbarea climatică și acordul nuclear iranian, dar este importantă continuarea și întărirea parteneriatului în materie de securitate.
În discursul pronunțat la Lancaster House, șeful NATO a afirmat că SUA și aliații lor trebuie să depășească diviziunile actuale și să recunoască necesitatea unității într-un moment periculos în istoria lumii. Este și a fost întotdeauna în interesul nostru fundamental să ne unim pentru apărare, pentru că suntem confruntați cu cel mai imprevizibil mediu de securitate dintr-o generație – terorism internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, atacuri cibernetice și, desigur, cu o Rusie care a uzat de forță contra vecinilor săi, care încearcă să se amestece în afacerile noastre interne și care pare să nu aibă nici un scrupul în a utiliza agenți neurotoxici de calitate militară pe străzile orașelor noastre. În opinia sa realizările obținute împreună sunt fără precedent și câtă vreme suntem împreună, chiar dacă drumul devine dificil, ele vor merge în direcția bună: „pacea și securitatea pentru cei 1 miliard de cetățeni ai națiunilor noastre“.
