Aflat în vizită la sediul NATO, Jeremy Fleming, șeful Agenției de supraveghere GCHQ, s-a întâlnit cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, cu comisarul european britanic, Sir Julian King, și cu cei 29 de ambasadori pe lângă Alianța Nord-Atlantică. Fleming s-a îndepărtat de politica GCHQ, care consta în păstrarea secretului modului de operare, și a dezvăluit că Marea Britanie a furnizat anul trecut informații cruciale pentru perturbarea operațiunilor teroriste în patru țări europene.
Fleming a mai subliniat că alte patru țări europene au beneficiat de informații clasificate din partea Marii Britanii privind amenințări cibernetice. „Aceste relații și capacitatea noastră de a lucra împreună au salvat vieți. Și va continua după Brexit, în beneficiul Regatului Unit și al partenerilor noștri din toată Europa.” Comentariile sale pot fi considerate un răspuns direct adresat liderilor UE care amenință cu excluderea Marii Britanii de la accesul la bazele de date de securitate ale UE și la Galileo, un sistem de supraveghere alternativ la GPS, construit pentru armata americană. Este neobișnuit pentru șeful GCHQ, până de curând rareori văzut în public, să intervină în acest mod într-o negociere diplomatică.
Anterior, Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit, avertiza că după ieșirea Marii Britanii din Uniune nu va mai fi implicată în sistemul mandatului de arest european sau în organele de decizie ale Europol. La finalul discuțiilor, la sediul NATO, Fleming a declarat presei că „această vizită intervine într-un moment important, pentru că Marea Britanie părăsește UE și noi suntem de acord cu un tratat asupra securității pentru continuarea conlucrării cu statele membre UE pentru a rămâne în securitate pe viitor”.
Relații bilaterale
Marea Britanie împărtășește informații secrete în mod bilateral cu Franța, Germania și alte țări, relație apreciată în Europa, în parte pentru că GCHQ este una dintre cele mai mari agenții de supraveghere din lume, dar în principal pentru că este strâns legată de National Security Agency a Statelor Unite. Serviciile secrete britanice, MI6 și MI5, ajută de asemenea, omologii lor din Europa beneficiind de aceleași servicii în schimb. Experții susțin că aceste relații bilaterale vor supraviețui, iar dezbaterea asupra accesului Marii Britanii la împărtășirea informațiilor instituțiilor europene specifice confirmă estimările lor.
Implicații majore
În declarațiile de presă, Fleming a subliniat importanța GCHQ ca lider mondial în securitate cibernetică, inclusiv a vitrinei sale, Centrul național de securitate cibernetică. ”Am lucrat cu colegii noștri europeni pentru protejarea alegerilor noastre democratice și am dezvăluit un comportament agresiv în spațiul cibernetic pentru a ajuta întreprinderile și cetățenii să se protejeze.” GCHQ dispune de capacități sofisticate de ofensivă cibernetică care pot fi utilizate pentru perturbarea statelor ostile, a bandelor criminale internaționale și a grupărilor teroriste, ca ISIS. Domeniul împărtășirii informațiilor este amenințat de o ruptură Marea Britanie-UE și trebuie menținut după Brexit. Nici o țară nu se poate apăra singură împotriva amenințărilor mondiale din ce în ce mai complexe, care „impun o punere în comun a resurselor, a expertizei și mai ales a datelor pentru a putea ancheta și perturba un adversar”, a mai declarat Fleming.
Barnier a insistat asupra faptului că Marea Britanie a decis să părăsească UE, instituțiile, structurile și garanțiile sale. Va deveni o țară terță, în afara spațiului Schengen și în afara ordinei juridice a UE. Un fapt care are consecințe. În replică, o sursă din departamentul britanic pentru ieșirea din UE a precizat că securitatea cetățenilor Marii Britanii și ai UE este o prioritate absolută. „Orice diminuare a calității cooperării va avea impact asupra securității publice și asupra capacității noastre colective de a face justiție în întreaga Europă. Totul trebuie negociat.”
