Potrivit unui top al bunei guvernări, realizat de Alianţa pentru o Românie Curată, ministerele cele mai puţin transparente în privinţa contractelor pe bani publici sunt Economia şi Finanţele, în timp ce, instituţiile cele mai transparente sunt Ministerele Culturii, Dezvoltării Regionale şi Justiţia, anunţă NewsIn.
Pe primele locuri în top s-au clasat Ministerul Culturii şi Patrimoniului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Justiţiei, fiecare dintre acestea primind patru stele din maxmul de cinci, pe baza a două seturi de monitorizări: verificarea prezenţei pe site-urile instituţiilor a unui volum minimal de informaţii destinate publicului şi răspunsurile primite la cererile de informaţii publice trimise în baza legii 544/2001.
Pe următoarele locuri se situează Ministerele Muncii, Transporturilor şi Ministerul Afacerilor Externe, fiecare având trei stele. Doar două stele au primit Ministerele Agriculturii, Sănătăţii, Educaţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale, iar o singură stea a primit Ministerul Comunicaţiilor. Cele mai puţin transparente au fost Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor, care nu au primit nicio stea.
„Pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice nu este afişat raportul de activitate, lista cu firmele care au câştigat contracte, lista cu salariaţii concediaţi, procesele cu angajaţii, lista cu societăţile care asigură consultanţă juridică. Doi secretari de stat nu şi-au actualizat declaraţiile de avere. Ministerul nu a răspuns solicitării de a furniza documente în baza Legii 544/2001”, se arată în motivaţia pentru neacordarea niciunei stele.
Similar, pe site-ul Ministerului Economiei, nu este afişat raportul de activitate, lista achiziţiilor publice, firmele care au câştigat contracte cu instituţia, numărul salariaţilor concediaţi, procesele în care este implicată instituţia, contractele de consultare juridică, iar instituţia nu a răspuns solicitării bazate pe Legea 544/2001, spun realizatorii clasamentului.
Aceştia au explicat că pe site-urile ministerelor au fost verificate declaraţii de avere, raportul de activitate pe anul precedent, concursurile de angajări pentru posturile vacante, legea prin care îşi desfăşoara activitatea, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul în curs, organigrama şi statulul de funcţionare, regulamentul de organizare şi funcţionare, lista de achiziţii publice pe anul în curs, lista cu firmele care au câştigat contracte de achiziţii publice, lista cu salariaţii concediaţi de la 1 ianuarie şi cu cei angajaţi de la 1 ianuarie, lista cu procesele cu angajaţii societăţii, lista cu societăţile care asigură consultanţă juridică, numele ofiţerului de presă.
Informaţiile solicitate în baza legii 544/2001 au fost dosarele de achiziţii pe 2010, inclusiv pe instrumentele de finanţare europeană, angajaţi cu care instituţia a avut sau are procese în perioada 2009-2010, contracte de asistenţă juridică şi contracte de publicitate, veniturile totale pe funcţii în perioada mai-august 2010, numărul de persoane angajate după 1 ianuarie 2010 şi numărul de persoane concediate după ianuarie 2010.
Preşedintele Societăţii Academice din România, Alina Mungiu Pippidi, a anunţat că, pe site-ul Alianţei pentru o Românie Curată vor fi publicate toate contractele pe bani publici ale ministerelor ce vor fi furnizate, dar şi corespondenţa dintre ARC şi ministere.
