» Cand avea 27 de ani, Raul Ciurtin a renuntat la meseria de medic pentru a prelua afacerea tatalui sau din domeniul produselor lactate.
» Compania Albalact, detinatoarea marcilor Fulga si Zuzu, este singura cu capital integral romanesc din topul primilor sase producatori de lactate din Romania.
» Afacerea familiei Ciurtin a plecat de la fosta Intreprindere de industrializare a laptelui din orasul Alba Iulia. In 2008, cifra de afaceri a companiei a depasit 50 milioane euro.
Nu se sfieste sa spuna despre el ca e laptar. Desi e unul mai aparte, care sta in fotoliul de sef al noii sale fabrici de prelucare a laptelui din judetul Alba, nu departe de satul Oiejdea. De aici, din soseaua care urca de la Alba Iulia spre Cluj, se vad in departare Apusenii. Viata e uneori ciudata, recunoaste Raul Ciurtin, patronul Albalact. A pornit pe calea destinului sau cu gandul de a deveni medic. si-a facut studiile de specialitate in Cluj. Isi aminteste ca pe vremea cand era student mergea cu colegii la un bar din apropierea facultatii, sa manance ceva la pranz. Cum era numai o pauza din mijlocul cursurilor, plecau cu halatele albe pe ei. Erau deja cunoscuti de cei de la bar. "Iar au venit laptarii", glumeau gazdele pe seama clientilor lor cu halate de doctori. Numai ca pentru Raul intamplarea asta a semanat cu o premonitie…
La rascruce de viata
Avea 25 de ani cand a devenit medic, profesand in Baia Mare, timp de doi ani, ca generalist. Era un ideal frumos, mai ales pe vremuri, dar in ziua de azi meseria asta e mai putin apreciata in Romania, zice Raul. Pe de alta parte, gandul de a intra in afaceri i-a incoltit inca din anii studentiei. Asa ca "terenul" a fost pregatit pentru marea schimbare din viata sa, cand a abandonat stetoscopul, preluand fotoliul de presedinte al unei companii de mici dimensiuni la vremea aceea.
Din tata-n fiu
La numai 27 de ani, fiul a primit responsabilitatea de a conduce aceasta afacere de la tatal sau, Petru Ciurtin, care avusese, inca din 1990, o fabrica de portelan decorativ. Tocmai datorita acumularilor de capital din acel domeniu a fost posibila achizitionarea fabricii de lactate Albalact, in 1999. Aceasta era fosta Intreprindere de industrializare a laptelui, infiintata in 1971, chiar in orasul Alba Iulia, dar care a intrat in regres dupa Revolutie. "Cand a fost preluata de tatal meu, mai avea putin si se ducea de rapa. Nu mai avea utilitati, sursele de materie prima fusesera pierdute", povesteste barbatul din fata noastra.
Injurat, la inceput, de crescatorii de animale
Primii doi ani au fost cei mai grei pentru tanarul patron. O fabrica de prelucrare a laptelui se bazeaza pe materia prima colectata de la vacile crescute de tarani sau in ferme. "Fabrica avea restante la plata laptelui colectat de la crescatorii de vaci", isi aminteste gazda. Era nevoie ca lucrurile sa fie puse la punct, iar o noua relatie intre producator si furnizori s-a reconstruit incetul cu incetul, din poarta-n poarta. Astfel ca noul sef a facut sute de kilometri prin comunele din judetul Alba, dar si in judetele vecine, acolo unde erau furnizorii traditionali de lapte. "Am incasat multe injuraturi. Cand auzeau de la ce fabrica sunt, oamenii se revoltau, din cauza ca nu primisera banii de la fosta fabrica de stat pentru materia prima livrata de ei. Le-am promis ca lucrurile se vor schimba, chiar daca unii au fost mai putin increzatori atunci", iata cateva dintre amintirile unui nou inceput.
Lectia germana
Nu avea experienta de manager, dar a vrut sa invete. Tanarul patron s-a dus in Germania sa vada cum arata o fabrica de prelucare a laptelui facuta dupa cele mai inalte standarde de calitate. "Am ramas uimit de ce-am vazut acolo", zice el. Cel mai surprinzator lucru a fost ca in acea fabrica nu mirosea a lapte. Totul era automatizat, toate operatiunile erau dirijate prin calculator. La inceputul procesului tehnologic vedeai lichidul alb-galbui cum e introdus in instalatiile de prelucrare, iar la celalalt capat al lantului de agregate ti se puneau in fata cutiile sigilate cu lapte, unt, smantana si iaurt.
25 de kilometri de tevi
Era clar ca si in Romania viitorul produselor lactate apartinea metodelor moderne de procesare. Mai ales ca pe piata romaneasca de profil concurenta e tot mai acerba. Au aparut, in ultimii ani, "jucatori puternici", asa cum spune Raul Ciurtin. Albalact a ramas singurul producator de lactate cu capital integral romanesc, daca ne uitam la clasamentul primelor sase firme de profil, cu o putere financiara mare, din Romania, ne anunta patronul de la poalele Apusenilor. Agentul economic din judetul Alba a cunoscut o dezvoltare accentuata mai ales dupa finalizarea investitiei de la Oiejdea. Noua fabrica a inceput sa produca pe 1 ianuarie 2008, dupa doi ani de munca pentru ridicarea locatiei.
Pe o suprafata de 11.000 de metri patrati a fost montat un intreg sistem, total automatizat. Aparatura suedeza. Imaginati-va ca tot acest corp tehnologic inglobeaza 25 de kilometri de tevi si cateva sute de kilometri de cabluri, ca sa intelegeti amploarea colosului prin maruntaiele caruia curg zilnic 190.000 de litri de lapte, din care se obtin smantana, branza de vaci, unt si iaurt. La care se adauga, evident, la loc de cinste, cutiile cu lapte. Tot acest angrenaj tehnologic, pentru care s-au investit peste zece milioane de euro, e supravegheat de numai 100 de tehnicieni care lucreaza in trei schimburi. Productia de lactate e la foc continuu.
Cifra de afaceri de 50 milioane euro
Se poate spune ca doctorul Raul Ciurtin a reusit, in numai noua ani, sa resusciteze un "pacient" care abia isi mai tragea sufletul la finele anilor '90. Asta se vede cel mai bine din cifra de afaceri a firmei Albalact, care in anul 2000 era de doua milioane de euro, pe cand in 2008 a ajuns la mai mult de 50 milioane euro. Una dintre explicatiile succesului poate fi pusa si pe seama faptului ca laptele din Alba a primit doua "botezuri", primul in 2004 si al doilea in 2006. Asa au cunoscut-o romanii pe Fulga, vacuta care nu numai ca da lapte, dar stie si sa zambeasca, sa danseze si sa faca glume. Unii s-ar intreba de unde a venit acest nume.
"Raspunsul poate veni de la taranii din Apuseni, care de-a lungul timpului au dat vacilor lor numele de Fulga", ne lamureste Raul. Cat priveste cel de-al doilea brand – Zuzu –, investitorul a vrut sa faca din lapte un partener de relaxare pentru tineri. Important e ca vechea zicala despre reclama care e sufletul comertului a fost verificata inca o data cu succes. Toate aceste campanii publicitare, organizate de firme de specialitate, au adus fabricii din Oiejdea un plus de peste 50% la cifra de afaceri.
Lapte de categoria A
Laptele romanesc va trece in acest an printr-o transformare radicala. Conform normelor europene, producatorii de lactate vor fi obligati sa colecteze de la furnizori numai lapte de categoria A. "Pana la sfarsitul anului 2009 va trebui rezolvata aceasta problema", ne-a anuntat Raul Ciurtin. Laptele de categoria A are foarte putini germeni. Spre exemplu, intr-o gospodarie taraneasca unde vaca e mulsa in stil traditional, cu mana, un litru de lapte poate sa contina chiar si 100.000 de germeni. Pe cand laptele de la o ferma de vaci, unde
animalele sunt mulse automatizat, are cel mult 5.000 de germeni la un litru. "Sunt importante si mancarea consumata de vaci, si mediul in care au fost crescute, sa fie curatenie acolo, dar cel mai mult conteaza ca mulsul sa fie facut in conditii de maxima igiena", ne explica patronul, care tine sa precizeze ca numarul fermelor de animale a crescut, din fericire, in ultimii ani in Romania, mai ales cu ajutorul proiectelor SAPARD. Pe de alta parte, Albalact a sustinut, prin furnizarea de specialisti, organizarea si dezvoltarea a 15 ferme din judetul Alba, locatiile respective devenind ulterior furnizori pentru fabrica de la Oiejdea. Aceste gospodarii agricole obtin la ora actuala, fiecare, pana la 12.000 litri de lapte zilnic.
Mai mult timp cu familia
Dupa mai bine de noua ani de munca intensa, Raul Ciurtin a hotarat s-o lase mai usor si sa stea mai mult cu familia. Acum detine doar functia de presedinte al companiei, dar responsabilitatile executive au fost delegate echipei sale de manageri. "Nu mai pot fizic. Resimt acum anii in care am stat cat era ziua de lunga la serviciu. Am facut cat am fost in stare sa fac", zice el, ca si cum ar trage linie pentru o etapa din viata sa. La cei 35 de ani pe care ii are, Raul e casatorit si are o fetita care e aproape la fel de mare ca afacerea sa. Fata are 9 ani. Il intreb cum se vede intr-un viitor mediu, peste zece ani, de exemplu. Poate va lasa halatul de laptar si il va imbraca din nou pe cel de medic, cine stie. Raspunsul vine rapid: vrea sa pastreze "haina" de laptar. Mai ales ca primeste zilnic oferte din partea multora care vor sa cumpere Albalact. Numai ca doctorul e decis sa nu vanda.
Promovarea produselor traditionale romanesti
Daca ti-ai pus la punct un sistem industrializat de prelucrare a laptelui, atunci e bine sa te bazezi si pe propria sursa de materie prima. Asta inseamna o ferma de mari dimensiuni, precum cea care este deja in proprietatea Albalact, in comuna Vaidei din judetul Hunedoara, in care sunt 400 de vaci. "Vrem ca in cursul anului 2009 sa marim investitia, ajungand la 1.000 de vaci si o productie de 30.000 de litri de lapte zilnic", ni se explica strategia firmei. La capitolul investitii trebuie amintita si achizitionarea, de curand, a fabricii de branzeturi "Raraul" din Campulung Moldovenesc. Pe langa faptul ca aceasta intreprindere din inima Bucovinei are o indelungata traditie a produselor traditionale romanesti, precum branza telemea, branza de burduf sau cascavalul, mai e un aspect foarte important – locatia aceasta e printre putinele din Romania care a obtinut autorizatia de a-si comercializa marfa in Uniunea Europeana. "Vom dezvolta gama produselor traditionale romanesti. Nu trebuie sa ne uitam traditiile", conchide Raul Ciurtin, ale carui planuri merg spre o investitie de doua milioane de euro in retehnologizarea fabricii din nord-estul tarii.
Degustatorul de lactate
Exista si degustatori de lactate. La fabrica din Oiejdea am intalnit un asemenea personaj. Este chiar directorul general adjunct, Bogdan Paraschiv, de la care aflam ca degustarea laptelui e chiar o practica normala in acest domeniu. Orice fabrica de prelucrare a laptelui are degustatorul sau. Laptele pasteurizat si derivatele lui trec printr-o serie intreaga de teste microbiologice. Sunt verificati "la sange" diversi parametri de calitate, inainte ca produsele, frumos ambalate, sa plece spre consumatori. Dar, dincolo de ceea ce pot face aparatele de testare, e luat in seama si gustul omului. Nu e nevoie de studii de specialitate pentru a-ti da seama daca un anumit produs iti place pur si simplu.
E doar o chestiune de bun-simt. In fiecare dimineata, directorul Paraschiv are pe biroul sau mostre din fiecare "sarja" de lapte, iaurt, unt si smantana. Gusta din fiecare produs. "Daca mie nu-mi place ceva, n-o sa-i placa nici consumatorului", zice specialistul. Au fost cazuri, nu multe, in care papilele gustative au dat semnalul de alarma. Atunci s-a trecut la verificarea intregului lot suspect, s-au luat la puricat fisele testelor de laborator. "Nimic nu pleaca de aici pana nu suntem siguri 100% ca produsul e perfect", ne asigura unul dintre "colegii" Fulgai, degustatorul.