3 C
București
miercuri, 13 noiembrie 2024
AcasăLifestyleFoodStapanii vidanjelor

Stapanii vidanjelor

"Daca te prinde la inghesuiala si nu mai poti sa scapi, ramai in meserie!", concluzioneaza sec Marian Dragan, un tigan burtos de 38 de ani si 118 kile. E sofer de vidanja si de 20 de ani calareste in fiecare zi pe cateva tone de dejectii. "Renteaza, nu renteaza, unde sa ne ducem? Suntem cacanari!", il completeaza Ion Panait, si el de 16 ani in bransa. Cei doi fac echipa cu nea Marin Bobeanu, de 46 de ani, cel mai vechi din trupa, cu 22 de ani de experienta in desfundat bude si canale pe strazile Bucurestiului. Au inceput la defunctul ICAB si acum sunt salariatii francezilor de la Apa Nova. "La varsta mea unde sa ma duc? Asta am invatat, asta fac", se lamenteaza nea Marin, in timp ce fixeaza racordul la doua furtunuri groase pe care le baga apoi intr-un canal infundat, plin ochi cu apa menajera si dejectiile a vreo 40 de gospodarii. I-am gasit pe strada Agnita, la capatul dinspre nord al Giulestilor. Tocmai se apucasera de treaba. Masina era pusa pe pozitie, semnalizata cu niste popici de dirijare, iar furtunul sorbea cu pofta din continutul canalului.

"La WC-uri de alcoolisti fac lesin"
"Operatiunea" e destul simpla in sine. In cel mult zece minute pantecele vidanjei e plin ochi. "Marfa" e apoi carata si deversata intr-un canal colector de pe Calea Giulesti, intr-o zona nu prea populata. Mirosul, in schimb, e infiorator. Iti intra in haine si in piele instantaneu. Ore mai tarziu, dupa o baie buna, inca mai persista. ti se face sila de propria-ti persoana. "Io sunt vaccinat", spune neutru soferul Marian Dragan. Apoi, se lauda: "Daca e WC de alcoolisti, ma mai pocneste cate-un damf si fac lesin! Da’ la astea minore, sunt imun". Are zece clase, plus profesionala si e de departe intelectualul formatiei. Astazi, pe langa misiunea din Giulesti, echipajul mai are o comanda. O sesizare cum ca un bloc intreg de pe b-dul Constructorilor din Crangasi e calamitat din cauza altui canal obturat. Misiunea e una de risc. "Cand lucrezi printre blocuri e nasol. Se mai enerveaza aia de la zgomotu’ masinii si-ti arunca cu ceva in cap. Mai ales noaptea. Ziua, alte bube, ori gasesti masini parcate exact pe gura de scurgere cu pricina, ori, cand n-ai incotro, blochezi tu strada si te-njura toti soferii, ca la usa cortului", explica doct Sandu Nicolae, seful formatiei, tocmai picat in inspectie pe capul celor trei, sa vada daca nu s-au lasat pe tanjala.

"Mi-am luat nevasta,
sa vada pe unde ies banii!"
E singura autocuratitoare veche, ca asa se numesc mai nou vidanjele, din parcul de masini al Apa Nova de la sectorul 6. Toate "SeRe-urile" si "Savieme-le" de odinioara, adica Rabe-le cu cisterna in spate, s-au casat, iar anul asta i-a venit sorocul si vidanjei lui nea Dragan. Abia asteapta sa urce pe una noua, cu aer conditionat si GPS, da’ si de asta nu s-ar indura s-o dea. Un Saviem de la Brasov, o relicva. E sentimental. Io’s de 20. Am trei copii: unu’ e la seminar, al doilea la liceu’ Dinu Lipatti, la clarinet, s-ala micu’ la liceu de chimie. Uite asa se pierde traditia!", se plange Marian Dragan. Una peste alta e multumit. Cel mai mult a luat in mana 15 milioane de lei vechi cu sambete si duminici lucrate, basca ore suplimentare peste program. "Luna asta am luat 20, ca ne-au dat 4 milioane prima de Pasti. Fata de alti (n.r. — REBU) suntem platiti bine". Au sporuri de lucru in mediu toxic si de rusine. "Cand mi-am luat nevasta, am luat-o cu mine la munca, sa vada pe unde ies banii si sa-i pretuiasca", spune hatru nea Marin.

Vidanjori de etnie "inlocuitoare"
Mai bine de trei sferturi din totalul vidanjorilor de la Apa Nova sunt romi. "Io sunt tigan", recunoaste Marin Bobeanu. "si io, da’ sunt d’ala, rom nedeclarat. Nu ne-am deprins cu traditiile etniei noatre «inlocuitoare»: cocalari, pletosi sau boldeni. Noi am fi rudari sau «tigani de vatra», romanizati. Adica «tigani cu studii»…", zice cu umor involuntar Marian Dragan, in timp ce conduce cu o mana vidanja de sase tone. Urmeaza actiunea din Crangasi, aia cu blocul cu canalizarea infundata. Codul operatiunii speciale se numeste "desfundare racord canal de serviciu", ne lamureste Sandu Nicolae, seful formatiei. Reclamatia a facut-o un pensionar la pranz si, la trei si jumatate, vidanja e pe pozitie de lupta. "Ne miscam mai tare ca salvarea si pompierii", se umfla in pene baietii. Canalul e intr-o gradina inchisa cu lacat asa ca se sare gardul. Canalizarea e intr-adevar infundata, nu-i o alarma falsa, ca mai sunt si d-astea. Dar problema e vreo 25 de metri mai incolo, la blocul vecin. Pe acolo se poate interveni. Baga niste sarme lungi de vreo 2-3 metri legate intre ele. In total vreo 25 de metri. Numai ca cea din cap, numita "gheara", se rupe ca un bat de chibrit cand incep sa o invarta. "Ghinion", decreteaza nea Bobeanu. O ia de la inceput. Cu mainile goale, ca manusile mai mult il incurca. Miasmele te dau pe spate. Pune un alt "inaintas", de asta data unul, de-i zice "rac", cu varful rasucit ca o coada de purcel. In schema mai e unul poreclit "laba", dar nu mai e nevoie de el. Din trei invartituri mizeria o ia la vale. Era un dop de vata, carpe si un tub mare de sampon. Putoarea se domoleste simtitor. Odata au gasit intr-o canalizare trei cauciucuri si un televizor. Ce mai arunca romanul de prin casa… "S-a golit, tataie", il anunta triumfator nea Bobeanu pe mosul care supraveghease carcotas lucrarea, "hai, baga doua beri, sa cinstim aicea". Mosul, normal, face pe surdul. "Ba, v-am zis sa nu impulsionati clientul!", se distreaza seful trupei.

O tona de dejectii § 92,86 lei
"Din rahat se poate manca o paine. Uneori si cozonac!", rade consilierul Nicolae Neacsu, fostul director de la Exploatare – Canalizari de la Apa Nova. si are dreptate. Un metru cub de dejectii costa 92,86 lei, patru metri cubi – 371, 15 RON si opt metri cubi –742,29 RON. Atat plateste un bucurestean fara canalizare daca apeleaza la Apa Nova sa-i goleasca fosa septica.
La particulari tarifele sunt negociabile, simtitor mai mici, daca n-ai nevoie de factura si chitanta. In afara de vidanjele Apa Nova, in Bucuresti si in judetul Ilfov mai sunt alte 82, cea mai mare parte particulare si, mai putine, ale unor institutii publice, care toate nu pot lucra decat cu avizul acesteia. Inainte de ’89, numai in Bucuresti erau circa 100 de bucati, asa-numitele "SeRe-uri", fabricate la Steagul Rosu Brasov, majoritatea cu capacitatea de 3 metri cubi si cateva de cinci metri cubi. Faceau vidanjari de fose septice prin mahalale si trageau apa dupa ploi, cot la cot cu pompierii. Numarul s-a redus dupa ce s-au investit bani in canalizari pentru reducerea locuintelor fara canalizare.
Problema e insa departe de o rezolvare rapida un exemplu in acest sens constituindu-l sectorul cinci al Capitalei, unde mai bine de o treime din populatie inca isi mai face nevoile ca la tara, in buda din fundul curtii. Asa ca cel putin in viitorul apropiat vidanjarea ramane o afacere profitabila si de succes.
In prezent au mai ramas doar zece bucati dintre vidanjele vechi, pe strazi aparand 24 de noi "autocuratitoare cu presiune de apa si absorbtie". Aceasta e noua denumire a vidanjei. "De altfel, meseria de vidanjor nu mai exista in nomenclatorul de meserii. In urma cu 50 de ani vidanjorii, sau «cacanarii», cum li se spunea in popor, scoteau «rahatul» din groapa cu un polonic si-l duceau intr-un cazan pana la marginea Bucurestiului, unde-l aruncau. Locul acestora a fost luat de «curatitorii si verificatorii de canale»", explica Nicolae Neacsu. Aceeasi Marie, cu o noua palarie.

 

» Piratii budelor

Prin 2003-2004 au aparut primii intreprinzatori particulari autorizati de Apa Nova care presteaza servicii de vidanjare. Teoretic, acestia dupa ce-si incarca cisterna o pot descarca, contra cost, numai in puncte dinainte stabilite din reteaua de canale publice. Practic, multi dintre particulari incaseaza bani de la oameni, de multe ori fara factura, la mica intelegere si apoi varsa dejectiile in primul canal intalnit in drum. "Declara doua vidanjari si fac zece. Sunt greu de controlat. Cea mai mare parte a acestor servicii sunt executate de particulari. Apa Nova mai vidanjeaza doar 10% din necesar", recunoaste expertul in canalizari Nicolae Neacsu. "Vidanjarea nu e monopolul nimanui", continua el. Cu alte cuvinte rahatul e un bun comun. In plus, mai zice Neacsu: "Inainte de a o categorisi ca o afacere, vidanjarea e o munca grea si injositoare. Categoric e un «business», altfel nu s-ar justifica numarul mare de de firme care activeaza in bransa"

Spor de rusine pentru "intrarea in rahat"
Salariul de baza al unui "curatitor de canale" este confidential. Oricum, grosul banilor nu din acesta vine, ci din sporurile aferente. Un vidanjor are un spor "pentru munca in conditii penibile", binecunoscutul spor "de rusine", egal cu 50% din salariul tarifar de incadrare, un spor de vechime care variaza intre 5 si 25%, plus un spor de 10% pentru munca in conditii nocive si alti bani din ore suplimentare. Astfel, un meserias cu experienta poate ridica intr-o luna intre 15 si 20 de milioane. In sarcina lor intra insa intrarea si curatirea caminelor de inspectie de pe canalul public. Adica intrarea efectiva in "rahat". "Am vazut cu ochii mei, prin anii ’90, un vidanjor cam tiganus care s-a bagat in mizerie, la trei metri adancime, sa scoata un pietroi de la plecarea pe tubular. Dupa ce l-a dat la o parte a luat o prima frumusica", povesteste Nicolae Neacsu.
Oricum, primesc de la firma o garderoba intreaga: salopeta albastra, bocanci, manusi de cauciuc si tesatura textila, capison, un fel de cipilica tip Basescu, pufoaica, pelerina de ploaie cu gluga, cizme si costum de cauciuc pana la gat, de genul celor pescaresti, lenjerie de corp, adica maieu, chiloti, izmene, tricou si camasa, spirt pentru dezinfectare, crema de maini si chiar o periuta de unghii. Ce-i drept, parte din accesorii mai ajung si pe la rubedenii. "Ii vezi cateodata ca, dupa ce lucreaza fara manusi, se sterg, asa…, la subtiori, apoi isi taie salamu’, rup painea si se pun la masa. Culmea e ca nu se imbolnavesc niciodata. Au dezvoltat anticorpi!", conchide expertul Nicolae Neacsu.

Cele mai citite

România la „dietă” economică: top model sau moare de inaniție

Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit recent despre „dieta” economică, completată cu sintagma „să strângem cureaua”. Mesajul este clar: România trebuie să-și ajusteze politicile financiare,...

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a adormit în timpul numărării voturilor pentru realegerea sa

Shigeru Ishiba, președintele Partidului Liberal Democrat (PLD), aflat la putere în Japonia, a fost văzut adormind luni în parlament, unde a fost reales prim-ministru. O...

România la „dietă” economică: top model sau moare de inaniție

Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit recent despre „dieta” economică, completată cu sintagma „să strângem cureaua”. Mesajul este clar: România trebuie să-și ajusteze politicile financiare,...
Ultima oră
Pe aceeași temă