Degradarea mediului in sudul Doljului continua cu pasi mari din cauza defrisarilor. In zona s-a dezvoltat o adevarata industrie de furat masa lemnoasa. Ciobanii contribuie din plin la desertificarea regiunii.
De ani in sir, furturile de masa lemnoasa din sudul judetului Dolj au luat o amploare greu de imaginat. Intreaga regiune este acoperita de un strat extrem de gros de nisip, format in urma cu sute de milioane de ani. Incepand cu sfarsitul anilor ’60 si pana in ’74, de la Corabia la Sadova a fost realizat un sistem de irigatii care, in paralel cu infiintarea perdelelor de salcami si impaduriri ale unor suprafete extinse, a ajutat la fertilizarea regiunii si la disparitia nisipurilor si aspectului de desert. Pana la inceputul anilor ’90, padurile de salcami s-au extins foarte mult si, totodata, au creat un strat de cativa centimetri de humus, suficient cat sa stabilizeze nisipurile, altadata stapane acolo. Din nefericire, minunea n-a durat prea mult. Aflate in proprietatea statului la inceputul anilor ’90, padurile au devenit tinta hotilor de lemne.
In cativa ani, unele comune, ca de pilda Marsani, au ramas fara un salcam din miile de hectare pe care le-au avut. Printre singurele localitati care mai detin suprafete intinse de padure de salcami – pentru ca numai aceasta specie de vegetatie forestiera rezista in acele conditii vitrege – este comuna Apele Vii. In ciuda denumirii, localitatea se afla in mijlocul nisipurilor. Cei 738 de proprietari ai celor 2.057 de hectare de padure se afla intre incapacitatea autoritatilor statului de a pune capat jafului si hotii care defriseaza continuu padurile, distrugeri la care contribuie si ciobanii cu turmele de oi. Imaginile din padure vorbesc de la sine. Cele doua cantoane ale Romsilva sunt transformate in stane de oi. De asemenea, padurea, deja chelita, este brazdata in lung si-n lat de urmele carutelor hotilor, in urma carora au ramas cioturile copacilor taiati. Totul porneste de la faptul ca angajatii Romsilva nu asigura paza padurilor. "Dupa lungi tratative, noi, proprietarii, am semnat contractele cu Romsilva pentru paza padurii. Multi chiar am platit taxele pentru paza, 57 lei noi pe an, de hectar. Din pacate, ati vazut si dumneavoastra: la cele doua cantoane ale padurarilor sunt stane de oi. Totodata, oile si caprele lor distrug padurea. Daca le spui sa plece din padurea ta, sar cu batele si pun caini pe tine", spune Ion Zamfir, unul dintre sutele de proprietari. Nici politistii din comuna nu reusesc sa faca mare lucru. "Am prins doi hoti din Marsani, cu carutele, taindu-mi salcamii. Le-am luat carutele pline cu lemne si le-am dus acasa. A doua zi, au venit la mine politistii din Marsani sa ia carutele si sa-mi citeasca drepturile hotilor", mai spune Ion Zamfir.
» Fara lemn
Ion Florescu, 82 de ani, sustine ca "din 47 de hectare abia am primit noua inapoi. Nimeni nu se intreaba, cum de aia care nu au padure au mai multe lemne in curte decat noi, proprietarii? Am platit degeaba taxa de paza la Ocol!"
» La comanda
"Hotii taie copaci numai la comanda. Beneficiarii le spun de ce au nevoie, iar hotii taie copaci pentru grinzi ori pentru scanduri. Lemnele de foc nu-i mai incanta, pentru ca nu pica bine", spune un satean.
