» Descoperirea unei parti a scheletului unui dinozaur de talie medie in localitatea Tustea de langa Hateg a readus in atentie Geoparcul Dinozaurilor. Din pacate, in afara de specialisti, eventual, aria protejata este practic necunoscuta pentru turisti, neexistand nici macar un indicator care sa arate drumul. De asemenea, daca luam in calcul ponderea sa in dezvoltarea zonei, se poate vorbi despre un proiect esuat care a inghitit o multime de fonduri.
Geoparcul dinozaurilor Tara Hategului se intinde pe o suprafata de 102.392 ha si beneficiaza de un patrimoniu natural si cultural unic in lume. Rezervatia naturala a fost creata pentru a proteja siturile in care s-au gasit resturi fosile de dinozauri pitici, unici in lume.
Primele cercetari asupra dinozaurilor din zona Hategului au fost facute de baronul maghiar Franz von Nopcsa, care a trait intre anii 1815 si 1904. Sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit intamplator, in anul 1895, fosilele unor reptile in jurul castelului familiei Nopcsa din Sanpetru. Franz von Nopcsa a studiat resturile fosile de dinozauri descoperite in Transilvania, iar materialele gasite de el au fost fie vandute Muzeului National de Istorie Naturala din Londra, fie donate Muzeului de stiinte Naturale din Budapesta. Prin lucrarile sale Nopcsa a contribuit esential pentru acea vreme la descoperirea si descrierea unor specii de reptile care au trait pe teritoriul actual al Transilvaniei. In 2005 Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului a devenit membru in Reteaua Europeana a Geoparcurilor si in Reteaua Mondiala a Geoparcurilor, ambele recunoscute de prestigioase organisme internationale.
O data cu infiintarea lui se vorbea despre rolul sau activ in dezvoltarea economica a arealului. In plus, specialistii au apreciat ca acest geoparc va vorbi despre dinozaurii pitici din Tara Hategului, care sunt cei mai cunoscuti din lume, precum si despre marea disparitie a acestora, la sfarsitul Cretacicului, in urma cu 68 milioane de ani.
Primele sapaturi in straturile de marna rosie din satul Tustea au fost initiate in urma cu 20 de ani de catre profesorul Dan Grigorescu, de la Facultatea de Geologie a Universitatii din Bucuresti, care studiaza de peste 30 de ani rocile fosilifere ce cuprind vestigii ale dinozaurilor din cuprinsul Tarii Hategului.
Parc doar pentru specialisti
Anual zeci de studenti din tara, in special de la facultatile de geologie, sapa in zona Tarii Hategului in speranta unor mari descoperiri, sub coordonarea directa a profesorului Dan Grigorescu. Pana in prezent, aici au fost identificate peste 20 de cuiburi care insumeaza fragmentele a circa 100 de oua de dinozauri. Descoperirile nu sunt insa expuse in zona decat intr-o foarte mica masura, ci sunt duse la Bucuresti. Asa s-a intamplat si cu cea mai recenta "piesa" gasita in siturile de la Tustea, respectiv unele fragmente scheletice ale unui dinozaur erbivor, de talie medie. Fragmentele osoase au fost gasite incrustate intr-o roca, ce a fost protejata cu un strat de ipsos si transportata la Universitatea Bucuresti, unde oasele vechi de zeci de milioane de ani vor fi extrase si conservate pentru a fi studiate in detaliu, iar apoi expuse intr-un muzeu.
Practic, doar specialistii sau cei care vor vizita muzeul au acces la aceste vestigii deosebit de importante gasite in Tara Hategului. De fapt, turistii nu au acces liber nici macar in zonele unde s-au descoperit ouale de dinozaur sau, mai nou, fragmentele scheletice. Nici macar un indicator nu iti arata drumul catre pretioasa zona, unde cercetarile sunt finantate din fonduri guvernamentale, prin Fundatia pentru Mediu.
Localnicii, nestiutori
Am ajuns cu usurinta in comuna General Berthelot si, mai apoi, in satul Tustea. De acolo insa s-a asternut "ceata". Nici macar un indicator nu exista in zona si nici un panou nu vorbeste despre Geoparcul Dinozaurilor pitici, desi teoretic se adreseaza si turistilor. Un localnic in varsta trece cu bicicleta pe langa noi, asa ca am sperat ca ne poate lamuri cum sa ajungem in arealul unde se fac sapaturi. Din pacate, batranul nu stie nimic despre ceea ce se intampla in satul lui. "Ce sunt aia? Dinozauri si oua? Adica un fel de pietre? A… nu aici, nu cred, ca la noi nu e munte, sunt doar dealuri. Poate la Sarmis (n.r. – Sarmizegetusa)", ne explica batranul, care ridica neputincios din umeri. Descumpaniti, decidem sa il sunam chiar pe profesorul Dan Grigorescu, mai ales ca exista informatii conform carora ar fi probleme si cu finantarea cercetarii. Dupa o cearta strasnica, in care suntem chestionati cum ne-am permis sa venim in zona fara un telefon prealabil, renumitul paleontolog ne indruma catre custodele geoparcului, nea Paran, un localnic din Tustea.
Cat despre problemele de finantare, profesorul Grigorescu spune ca nimic nu este adevarat, desi "am primit cu oarecare intarziere banii pe planul de management pe care il avem". Este vorba despre obiectivele asumate, pentru care s-au alocat deja, pe etape, sume cuprinse intre 150.000 si 300.000 euro.
Dupa ce intrebam din poarta-n poarta, il gasim si pe custode, un batran de 78 de ani, care se ofera sa ne conduca pana in varful dealului, unde s-au facut sapaturile. Oricum, fara un insotitor nu avem voie sa pasim in zona interzisa si aparata cu strasnicie, dar chiar si asa trebuie sa ne lasam numele si titlul publicatiei pe care o reprezentam pentru a putea fi scrise in "caietul de vizitatori", dupa cum ne explica sotia custodelui.
In cele din urma, ghid ne este administratorul geoparcului, Dumitru Huzoni, un barbat de 52 de ani, care pana in 2004 a fost viceprimar al comunei.
"In 2004 a castigat alegerile pentru primarie sotia mea si m-a dat afara", ne explica hatru administratorul, care spune ca ii place ceea ce face. "Oricum, la varsta mea, la 52 de ani, unde sa ma mai angajez?", se intreaba retoric Huzoni. Practic, acesta trebuie sa se ocupe de problemele de la "centru", nu de situl din deal, insa mai conduce grupurile de studenti ori vizitatorii. "Sunt multi turisti care vin aici sa vada cu ochii lor sapaturile", ne povesteste barbatul, in timp ce ne conduce pe o poteca serpuita, printre fan si salcami. Ne gandim ca, la raceala cu care am fost intampinati, desi am explicat ca suntem de la ziar, turistii pot vizita siturile doar in grup organizat si, eventual, dupa ce isi cer permisiunea.
Asta, daca aud de Geoparcul Dinozaurilor din Tara Hategului sau daca, din greseala, in drumul spre Retezat se "ratacesc" prin zona. Cu oarecare greutate, toropiti de soare, gasim si locul unde s-a facut pretioasa descoperire si ne intrebam daca a meritat efortul. Sapaturile nu sunt spectaculoase pentru un ochi neavizat si nimic nu indica faptul ca acolo a avut loc o descoperire istorica. Facem cateva fotografii si ne intrebam la ce e buna toata aceasta zbatere, daca doar cu greu poti vedea la fata locului ce se intampla si care este oare beneficiul pentru comunele care au intrat in asociere daca nici macar localnicii nu stiu de importanta zonei in care traiesc.
» 11 comune in asociatie
Conceptul UNESCO pentru Geoparc a fost creat in anul 1999, iar pe 2 februarie 1999 a luat fiinta Asociatia Geoparcul Dinozaurilor Hateg, care se intinde pe teritoriul orasului Hateg si al comunelor General Berthelot, Densus, Rachitova, Totesti, Sarmizegetusa, Rau de Mori, Santamaria Orlea, Pui, Salas si Baru Mare, care insumeaza 80 de sate.
Sunt ceva probleme cu banii, pentru ca primariile cu greu dau cate ceva. Geoparcul se intinde pe teritoriul a 11 comune, dar primarii nu dau bani, mai ales acum, ca e si perioada vacantelor.
In schimb, ar vrea sa aiba beneficii de pe urma rezervatiei." Dumitru Huzoni
