Aproximativ 95 de oameni de stiinta din Germania si Romania au participat la un proiect menit sa ridice gradul de atractivitate turistica, prin pastrarea traditiilor si a stilului de viata al locuitorilor, in zona Ghetarului Scarisoara, din judetul Alba. "Motii trebuie sa fie mai constienti de bogatiile pe care le au", considera Evelyn Rusdea, profesor la Universitatea din Freiburg, initiatoarea "Proiectului Apuseni".
In timp ce orasele si comunele din Romania sunt invadate de betoane, caramida si termopan, un grup de arhitecti si oameni de stiinta incearca sa reinvie constructiile in stil traditional.
Acest lucru se intampla in Tara Motilor, pe Platoul Ghetarului Scarisoara, judetul Alba, acolo unde localnicii au picat si ei in plasa modernismului de tip occidental prost inteles. Intr-o zona montana care si-a pastrat bine traditiile, au aparut in ultimii ani case roz si portocalii, construite din BCA, cu termopane si acoperis de tabla. Cum sa-i convingi insa pe oamenii locului ca aceste constructii nu le vor aduce nici un avantaj?
Progresul, asociat cu "vila de oras"
"Viziunea idilica a specialistilor despre arhitectura traditionala s-a intalnit cu viziunea negativa a localnicilor despre casele lor vechi. Pentru acestia din urma, imobilele in care au locuit, multe dintre ele avand doar o singura camera, le evoca viata grea, saracia; locuitorii sustin ca vor sa se desprinda de acele vremuri, sa progreseze. Pentru ei progresul este sinonim cu negarea trecutului si apropierea de imaginea bunastarii de la oras", explica Simona Braniste, coordonatoarea proiectului "Tara Motilor – patrimoniu cultural european". Acesta s-a derulat in comuna Garda de Sus. Timp de zece zile, cativa arhitecti le-au oferit localnicilor solutii pentru ca viitoarele pensiuni sa pastreze elementele traditionale ale vechilor asezari din Tara Motilor si – in acelasi timp – sa asigure confortul cerut de turisti.
Ce vor turistii nu vor localnicii
"In camera asta am crescut 5 copii, aici am trait toti, ne-a fost foarte greu. Dupa ce terminam casa noua vreau sa sparg casa veche. Mie nu mi-e rusine cu casa veche de dumneavoastra, ci de oamenii din sat, care imi zic sa o sparg sau sa-i dau foc. Turistii straini care au fost pe la mine mi-au zis sa nu demolez casa", explica un localnic.
Inclinatia spre modernitate a motilor are insa o explicatie pur financiara: "E greu de lucrat lemnul si gaterul e scump. Din boltari una-doua ridici o casa. Pe lemn, lucrarea si manopera sunt duble. Aici la noi merge numai tabla si azbocimentul, ca e vantul puternic", sustine un alt localnic.
Majoritatea turistilor nu agreeaza aceasta solutie: "La o pensiune, imi plac terasa si mobila de lemn, aceasta o fac mai speciala. Daca ar fi moderna, cum sunt cele construite in zonele bogate din Europa, nu ar mai fi atragator pentru noi. Ne place ca exista posibilitatea dialogului simplu cu proprietarii, cu ceilalti turisti la un pahar de tuica", zice un turist belgian. "In toti Apusenii nu vezi casa langa casa. asta e specificul: sate rasfirate. Ar fi penibil sa faci un ansamblu de trei hoteluri legate si cu parcarea cat la mall. Deci nu merge", crede un alt turist, venit de la Constanta.
Nemtii platesc apa motilor
In Garda de Sus, curentul a fost introdus in 1995. Foarte curand comuna va avea apa curenta, iar peste un an sau doi va fi finalizat un drum asfaltat catre platoul Ghetarului Scarisoara.
Astazi, la fiecare sfarsit de saptamana, zona este vizitata de 2.000 de turisti. In acest context, numarul pensiunilor care astazi pot fi numarate pe degetele de la o singura mana se va inmulti. "Motii trebuie sa fie mai constienti de bogatiile pe care le au. Ei sunt niste oameni mandri si acest aspect trebuie exploatat in folosul lor. Ei trebuie sa arate tuturor lucrurile care ii fac sa fie atat de mandri", considera Evelyn Rusdea, consilier in cadrul proiectului "Tara Motilor".
Nascuta la Sibiu si plecata din Romania la varsta de 24 de ani, Evelyn este profesoara in cadrul Institutului pentru amenajarea mediului la Universitatea din Freiburg. Din 2000 pana in 2004, a implicat Universitatea germana in "Proiectul Apuseni", la care au participat 95 de oameni de stiinta si pentru derularea caruia guvernul german a alocat 1,3 milioane de euro.
Studiul hidrologic realizat de cercetatorii germani a convins Primaria din Garda ca debitul izvoarelor este suficient pentru alimentarea cu apa a satelor din zona. Cu sprijinul universitatii germane, mai aparut un site dedicat acestei zone si un centru de informare turistica in comuna Vidra.
"Noii investitori vor construi vilele pe care le vad in oras"
» Romania libera: Cu ce argumente ii convingeti pe moti sa faca agroturism?
Evelyn Rusdea: Nu poti cere oamenilor sa nu mai taie padurea daca nu le oferi o alta sursa viabila de venit. Ei sunt constienti ca padurea se va sfarsi, dar viata grea de la munte ii obliga sa nu se poata gandi decat la ziua de maine. Cand incep sa se ocupe de turism, se schimba si modul lor traditional de viata. Din mai pana la sfarsitul lunii iulie, satul era gol. Daca ai o pensiune, nu mai ai vreme sa urci cu animalele la munte pe timpul verii. O pensiune va trebui sa le aduca mai multi bani decat ar castiga din taiatul lemnelor, de exemplu.
» Cum se poate dezvolta turismul fara a altera arhaismul locului?
Pentru a nu cadea in "kitsch", oamenii trebuie invatati cum sa construiasca. Exista tentatia de a prelua totul din vest, sub impulsul ca acolo este mai bine. In multe domenii, in Occident, dupa o explozie a capitalismului salbatic, se cauta o solutie de mijloc care sa impace partea ecologica si cea economica. Daca toleram aceste vile cu acoperisuri tuguiate, turnuri si palate cu balconase, specificul acelei regiuni sufera o transformare. Iar impactul nu va fi doar unul local. In comunitati trebuie sa functioneze un control social. Localnicii intre ei trebuie sa isi impuna sa nu foloseasca aceste culori stridente, imitatii de marmura, gazon de plastic, gazon artificial. Pe de alta parte, omul sfinteste locul. Poti oferi lux, dar daca oamenii nu sunt primitori, ospitalieri, atunci turistul nu va mai veni a doua oara si nici nu va recomanda altora pensiunea respectiva. Trebuie sa servesti oamenii la un anumit standard si asta trebuie sa inteleaga oamenii care vor sa deschida o pensiune.
» E suficient peisajul pentru atragerea clientilor?
Cei care isi doresc piscine si biliard se orienteaza inspre alte zone. Daca vrei un concediu "all-inclusive", oferta este foarte bogata. Acolo, insa, esti turistul numarul cutare care are locul "X" in avionul catre o insula exotica. Aici esti tratat ca o persoana individuala. Nu trebuie sa oferi lucruri iesite din comun, pentru ca in Tara Motilor potentialul recreativ este imens. Niste turisti din Berlin au strabatut tara, din Maramures la mare, cu o masina de teren, oprindu-se din loc in loc. Au dormit doua nopti in Garda si la plecare mi-au spus ca asta e Romania pe care au cautat-o.
» Ce ii lipseste agroturismului romanesc?
Trebuie respectate unele standarde de igiena – camerele sa fie dotate cu toaleta si dus. Grupul tinta trebuie sa fie reprezentat de familiile cu unu sau doi copii care stau o saptamana sau doua. E mult mai rentabil decat un turist de weekend care se cazeaza pentru o noapte. Ar trebui ca oamenii sa fie parolisti – daca faci o rezervare, aceasta sa fie batuta in cuie. Iar pensiunea sa fie prezenta neaparat in mediul virtual. Deocamdata, cei care viziteaza aceasta zona vin pe baza de recomandari. Eu, din Occident, daca vreau sa plec undeva, ma uit pe Internet.
» Care este cel mai mare pericol?
Ca satenii sa isi vanda terenul. Specificul zonei sunt casele rasfirate pe dealuri, care iti ofera un confort pe care nu il regasesti in orase. Daca terenurile incep sa fie vandute strainilor, exista pericolul unei parcelari si al supraaglomerarii. Noii investitori vor construi imobilele pe care le vad in orasele lor. Pentru ca ei vor considera ca astfel obtin o evolutie in raport cu aceste case traditionale ale localnicilor, ceea ce e fals.
Cum se poate fugi de modelul "Valea Prahovei"
Simona Braniste sustine ca urmatorul pas ar fi constituirea unei echipe de arhitecti care sa ofere consultanta celor vor sa construiasca in zona. Turistii straini pot fi atrasi daca se insista asupra diversitatii peisajului, care este mai bogat decat in Germania, sustine Evelyn. Profesoara avertizeaza ca turismul de tip Mamaia, Bran sau Sinaia, agreat de o anumita clientela, tinde sa acapareze zone inca nealterate de arhitectura urbana. Lucru remarcat si de sociologul Monica Iancau: "Turismul montan de tip "Valea Prahovei" este un model de urmat pentru o parte a turistilor si localnicilor, in timp ce pentru ceilalti turisti si localnici este, dimpotriva, un model de care trebuie fugit, un exemplu negativ, un model de «cum nu trebuie facut». Cine va avea castig de cauza in aceasta polemica? Pana la urma, localnicii si investitorii veniti in zona au ultimul cuvant si puterea de decizie".
