Profesorul Dan Marinescu, în vârstă de 52 de ani, predă matematica la Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara” din municipiul Hunedoara. Anul 2010 a adus o premieră în cariera sa de trei decenii în învăţământ: cea mai slabă promovare a bacalaureatului la nivel naţional, respectiv 32,31%, la sesiunea din toamnă, înainte de contestaţii. În 2009, numărul celor promovaţi la sesiunea a doua, tot înainte de rezultatul plângerilor, era dublu: 70,32 la sută.
În această toamnă, dintre cei 66.330 de candidaţi înscrişi la sesiunea din toamnă a bacului, 44.749 au fost respinşi, nereuşind să obţină o notă de trecere de minimum 6. Profesorul Marinescu a tot auzit zilele acestea motivele evocate de conducerea ministerului pentru aceste cifre: modificarea structurii examenului (probele de oral şi cea de sport nu contribuie la media finală), o mai bună supraveghere şi eliminarea fraudelor.
„Nu cred că acestea sunt motivele reale. E vorba de un dezinteres la nivel general faţă de învăţătură. Cei care sunt interesaţi acum de învăţătură sunt excepţii. Acum, posesorul unei diplome universitare nu mai reprezintă nimic în societate, poate să o obţină oricine”, spune profesorul. Dascălul crede totuşi că aceste cifre ne apropie de normalitate. „În aceste condiţii, nu era normală o promovabilitate de peste 80 la sută la bacalaureat, având în vedere situaţia învăţământului românesc.”
Oralul şi sportul „umflau” mediile
Şi reprezentanţii din Ministerul Educaţiei consideră relevante pentru nivelul elevilor rezultatele din acest an, dar vin cu alte explicaţii. Supravegherea permisivă de până acum şi notele de la oral şi de la proba sportivă „au umflat” promovabilitatea la examenul de bacalaureat în anii trecuţi, spun oficialii. În opinia lor, nivelul real al elevilor români este chiar cel reflectat în rezultatele acestui an. „Nu suntem un minister care să dorim un procent foarte mare de promovabilitate la bacalaureat. Dorim poza reală a procesului didactic care se desfăşoară”, a transmis secretarul de stat Oana Badea. Numărul mare al celor respinşi are în spate două motive foarte simple, din punctul de vedere al Lilianei Preoteasa, şefa Direcţiei de Învăţământ Preuniversitar din minister.
„A fost o exigenţă sporită în ceea ce priveşte supravegherea şi organizarea şi, sigur, trebuie avut în vedere şi faptul că avem de-a face cu un nou bacalaureat. Anul acesta probele orale au fost înlocuite cu probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale şi nu sunt evaluate cu note, rezultatul nu contribuie la media generală. Media generală se face numai din probele scrise, pentru că notele sunt cuantificabile în funcţie de un barem, nu este prea mult loc de interpretare. La o evaluare orală, notele mai mari se primeau mult mai uşor”, astfel detaliază oficialul noile reguli. În ceea ce priveşte rezultatele pe care le preconizează în anii următorii, Lilianei Preoteasa nu-i rămâne decât să spere că „elevii vor şti deja despre ce este vorba, cât de serios este examenul, şi îşi vor da silinţa mai mult”.
Ministerul încearcă astfel să le dea de înţeles elevilor că, de acum încolo, le va fi mult mai greu să copieze. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat deja că aceia care vor fi prinşi copiind la bacalaureat nu vor mai putea susţine examenul timp de două sesiuni consecutive. „Vom fi mult mai severi cu tot ceea ce înseamnă fraudare. Cei care vor fi prinşi fraudând nu vor mai putea da bacalaureatul două sesiuni consecutive. Până în septembrie 2012, nu vor mai putea să dea bacalaureatul. De asemenea, va fi posibil ca ONG-uri să fie observatori la anumite examene de la bacalaureat, pentru a asigura o mai mare transparenţă”, a continuat ministrul. Întrebat ce se va întâmpla cu profesorii care vor ajuta elevii să fraudeze examenul, Funeriu a ameninţat că aceştia „nu vor avea niciodată sprijinul sau solidaritatea nimănui din sistem”. În plus, liceele cu promovabilitate slabă la bacalaureat vor fi controlate şi monitorizate.
Secretul unei promovabilităţi de 86,71 la sută
Ministrul Daniel Funeriu crede că printre vinovaţii nivelului scăzut al elevilor şi, implicit, ai promovabilităţii reduse, se numără şi reformele lacunare ale foştilor miniştri ai Educaţiei, Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu. Cea din urmă, ministru al Educaţiei din 22 decembrie 2008 până pe 1 octombrie 2009 şi între 2001 şi 2003, a organizat unele dintre examenele de bacalaureat cu cea mai mare rată de promovare: 81,47 la sută în 2009, 86,28 la sută în 2001 şi un record al ultimului deceniu în 2002, de 86,71 la sută. Fostul ministru a explicat pentru România Liberă cum a fost atingerea unei asemenea performanţe.
„Două probe – oralul, promovat aproape în exclusivitate numai cu nota 10, şi proba sportivă, la care se întâmpla la fel, dădeau un procent mare de promovare şi note care deveniseră nerelavante. Bacalaureatul, în formula de acum, este propus de mine, anul trecut, când eram la minister”. Andronescu admite, totuşi, că rezultatele de anul acesta relevă mai bine nivelul elevilor, datorită eliminării acelor probe care denaturau media. Mai exact, notele de 10 luate la oral şi la proba sportivă îi ajutau pe elevi să ajungă uşor la o medie a tuturor materiilor de cel puţin 6, cerută pentru promovare, chiar dacă notele la materiile „grele” erau mici (cel puţin 5).
Marga: „Bacalaureatul e din nou alandala”
Dacă Ecaterina Andronescu este de acord cu noua variantă de organizare a bacalaureatului, fostul ministru Andrei Marga se plasează la polul opus. În anul 2000, când Andrei Marga conducea Ministerul Educaţiei, au trecut hopul bacalaureatului 84,16 la sută dintre candidaţi. Explicaţia, din perspectiva sa, este clară: motivarea ridicată a elevilor (pentru că era primul an în care nota la bacalaureat conta la admiterea în facultate), încrederea elevilor în examen şi un curriculum nou bine pus la punct. „Bacalaureatul e din nou organizat alandala, nu e nici o rigoare. E vorba şi de o vastă demotivare a elevilor, a profesorilor, a părinţilor. Toată societatea e nemotivată pentru performanţă, din cauza politicii care se duce, inclusiv politica cu totul diletantă din învăţământ”, spune fostul ministru, care respinge acuzaţiile actualului ministru.
Bacul, în procente
2010 69,30%
2009 81,47%
2008 77,24%
2007 82,08%
2006 79,60%
2005 84,76%
2004 84,60%
2003 76,82%
2002 86,71%
2001 86,28%
2000 84,16%
Notă: Rata de promovabilitate la bacalaureat, sesiunea din vară, în ultimii 10 ani, la nivel naţional, după contestaţii.
Sursa: Ministerul Educaţiei
