» Croazierele turistilor pe Dunare si pe Marea Neagra cu o corabie cu panze precum cele din flota Moldovei din vremea lui stefan cel Mare ar putea aduce fonduri la bugetul Consiliului Judetului Galati. Cu o astfel de corabie marinarii moldoveni navigau in urma cu o jumatate de mileniu si pe Mediterana, pana in Insula Creta sau in porturile italiene.
"Panzarul moldovenesc", replica fidela a unei corabii cu panze din flota Moldovei din vremea lui stefan cel Mare, a fost relansat la apa cu prilejul "Zilei Marinei" din acest an, fiind nava-amiral la parada vaselor militare si comerciale ce a avut loc la Galati. Panzarul a fost construit in urma cu cinci ani la comanda Consiliului Judetului (CJ) Galati, care a marcat astfel "Anul stefanian – 2004". In acel moment au aparut mai multe controverse politice pe tema utilitatii investitiei, iar rezultatul concret al acestora a fost ca vasul a fost tras pe uscat. In cei patru ani in care a fost "parcat" pe mal, lemnul corpului corabiei s-a uscat la soare, iar o masina de colectare a gunoiului a tamponat panzarul, gaurind bordajul sub linia de plutire.
Dupa anii in care se parea ca vasul va sfarsi ca lemne de foc in sobele localnicilor, presedintele CJ Galati, Eugen Chebac, a anuntat ca a alocat 70.000 lei pentru reabilitarea panzarului si a precizat ca intentioneaza sa schimbe soarta corabiei. Cu ajutorul acestor fonduri, corpul panzarului a fost calafatuit, au fost inlocuite paramele si a fost cumparat un set de vele. Presedintele CJ intentioneaza incheierea unui parteneriat public-privat pentru exploatarea corabiei. "Vom cauta sa facem un parteneriat public-privat pentru a-l pune in exploatare. Anul trecut am avut solicitari la niste sume exorbitante, dar pentru ca procedurile nu au fost duse pana la capat, nava nu a fost inmatriculata, nu a avut echipaj si nu am putut-o folosi", a declarat Chebac. "Panzarul Moldovenesc" are lungimea de 17,6 metri si latimea de 5 metri, pescajul fiind de 1,5 metri. Deplasamentul navei este de 25 TDW. Chila si coastele corabiei sunt construite din stejar stratificat, bordajul este din lemn de larice, puntea, din lemn de mahon si teck, placarile fiind executate cu placaj de luan, esenta de lemn foarte rezistenta la apa. Corabia este echipata cu trei panze, "focul", de 30 metri patrati, "randa", de 40 metri patrati si "vela dreptunghiulara", de 45 metri patrati.
Pentru a primi aviz de navigatie, la bordul navei au fost instalate echipamente moderne. Corabia este propulsata si de un motor diesel de 70 CP, cele 1.200 kilograme de carburant care pot fi stocate la bord asigurand o autonomie de 1.200 mile marine, adica 2.000 km. Panzarul este dotat cu instalatie de guvernare hidraulica, instalatie de navigatie prin satelit GPS, radar, statie radio si un sonar modern. In cele doua careuri ale navei sunt opt cusete si doua grupuri sanitare. Pentru a naviga, este necesar un echipaj de patru persoane, nava putand lua la bord 20 de turisti. Siguranta corabiei a fost verificata prin probele de mare efectuate in 2005 pe Marea Neagra. Atunci, vasul a rezistat la o mare de gradul 5, navigand numai cu panzele. Pana acum, nava a efectuat o singura croaziera turistica, pe Prut, cu un grup de profesori de la o universitate din Paris, care au vizitat zona in interes stiintific. Se pare ca Muzeul Marinei din Constanta intentioneaza construirea unui alt panzar moldovenesc.
» Reconstruita dupa desene
Corabia de la Galati a fost construita dupa desenele existente la Muzeul Marinei din Constanta. Vasele moldovenesti pe la anul 1500 aveau prova inalta si intoarsa ca la gondole, pupa taiata drept si terminata cu doua coarne. Carma era formata din doua rame solide, cate una in fiecare bord, intarite cu fier la pana. Copastia era inchisa numai in parte, pentru a putea fi utilizate si rame. Marinarii lui stefan cel Mare aveau costumul national: caciula si camasa cu maneci largi.
» Corabiile lui Stefan navigau pana in Creta
Primele consemnari referitoare la flota Moldovei medievale dateaza de la asediul Chiliei din 1465; pentru ca Dunarea era inghetata, iar panzarele nu puteau fi utilizate, Stefan cel Mare a folosit tunurile de pe nave. Moldova maritima, cu porturile Cetatea Alba si Chilia, era la acea vreme singura opozanta a turcilor pe ape, dupa ce cetatea genoveza Caffa fusese ocupata de turci la asediul din 6 iunie 1475, iar comertul genovez la Marea Neagra incetase. Documentele vremii confirma forta militara a "flotei" Moldovei. In 1475, navele turcesti care se intorceau cu prada de la asediul Caffei au fost capturate de catre panzarele moldovenesti din Chilia si Cetatea Alba. Istoricul C.C. Giurascu mentioneaza ca in sec. al XV-lea flota Moldovei facea transporturi pe Marea Neagra, la Istanbul, si trecea in Mediterana, prezenta panzarelor moldovenesti fiind semnalata in Insula Creta. Alta confirmare este firmanul din 9 iulie 1456 al Sultanului Mahomed al II-lea, care autoriza comertul moldovenilor cu corabiile lor chiar la Istanbul.