Deocamdată, singurele tronsoane care par aproape de finalizare sunt centurile marilor oraşe, precum şi tronsoanele Nădlac-Arad şi Arad-Timişoara.
În 2012, primele tronsoane ale autostrăzii situate pe coridorul IV Paneuropean vor fi deja date în exploatare, promit autorităţile. Autostrada românească a fost mult întârziată de siturile arheologice şi de constructori. Banii pentru construirea autostrăzii există, o mare parte din ei provenind din finanţări europene.
Autostrada Arad-Timişoara, gata în acest an
Autostrada Nădlac-Bucureşti este construită pe tronsoane, în funcţie de finanţările obţinute. Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, spune că 2012 va fi anul în care românii vor circula pe autostradă de la Arad la Timişoara. Autostrada românească a fost „sabotată” de istorie, deoarece avizele de descărcare arheologică au fost obţinute extrem de încet. „Problemele cele mai mari cu autostrada Arad-Timişoara au fost siturile arheologice şi, abia după un an, s-a reuşit descărcarea lor”, a declarat Eusebiu Pistru. Tronsonul de autostradă Arad-Timişoara costă 140 milioane de euro pentru 32 kilometri şi ar trebui finalizat până la sfârşitul lui 2011. Deocamdată, lucrările sunt finalizate în proporţie de 40%, dar constructorul, concernul Porr, promite că de această dată termenele vor fi respectate. Probleme mari sunt încă pe centura Aradului, în regim de autostradă. Clădirea Direcţiei Sanitar-Veterinare se află exact pe traseul autostrăzii, iar instituţia nu a putut fi scoasă în stradă. „Am găsit o clădire în care să ne putem muta, dar necesită modernizări. Am fost cu secretarul de stat de la Transporturi, cu Eusebiu Pistru, direct la premier. Sperăm ca în cel mai scurt timp să ne putem muta”, a declarat dr. Gheorghe Ban, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Arad. Instituţia sa va pleca în noua locaţie în două-trei luni de zile, iar lucrările la autostradă vor putea continua. Constructorul crede că dacă vremea va fi favorabilă, până la sfârşitul anului întreg tronsonul de 12 kilometri va fi finalizat. În caz contrar, cei doi kilometri urmează să fie predaţi abia în primăvara anului viitor. Nu se pune problema facturilor neplătite, există şi bani pentru autostradă, deoarece în cea mai parte provin din finanţări europene. „Nu se poate spune că nu sunt bani. Să efectueze lucrarea, să factureze şi primesc şi banii”, a declarat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
Autostrada Nădlac-Arad, circulată din 2013
Dacă pe tronsonul Arad-Timişoara românii vor circula în 2012, pe Nădlac-Arad, acest lucru se va întâmpla abia în 2013. „Pe tronsonul Nădlac-Arad terenurile sunt expropriate în proporţie de 70-80% şi este singura porţiune de autostradă cu terenuri expropriate în acest procent”, a declarat secretarul de stat Eusebiu Pistru. Acest tronson are o lungime de 38,88 km şi va costa 147 milioane de euro. El este finanţat din Fondul European de Coeziune şi din bani de la Guvernul României. Pentru ca lucrările să fie executate repede, autostrada Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi: Nădlac-Pecica şi Pecica-Arad. Constructorii sunt consorţiul româno-portughez Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct, care va construi 22 kilometri din autostradă, şi compania Alpine Bau GmbH, pentru 16 kilometri.
În momentul finalizării acestui tronson, autostrada românească va fi racordată, practic, la cea maghiară şi implicit, la sistemul de autostrăzi europene. În Ungaria, autostrada se află la mai puţin de 20 kilometri de frontieră şi autorităţile române speră că în scurt timp vor fi demarate lucrările şi pentru acest tronson.
Câţi ani va dura construcţia autostrăzii Sibiu-Orăştie?
Autostrada Nădlac-Sibiu este considerată o investiţie prioritară în opinia Consiliului Investitorilor Străini (CIS). Într-un top 10 priorităţi investiţionale în România realizat de CIS, această autostradă ocupă locul I.
Lucrările la autostrada ce urmează să lege Sibiul de Orăştie au început. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a finalizat licitaţia pentru această lucrare, împărţită în patru secţiuni. În total, autostrada va avea o lungime de 82 kilometri. Primul dintre aceste tronsoane, de 24 kilometri, a fost câştigat de austriecii de la Strabag, iar valoarea contractului este de 551 milioane de lei. Cel de-al doilea are o lungime de 20 kilometri şi va fi realizat de un consorţiu româno-italian, contra sumei de 378 milioane de lei. Cel de-al treiea tronson a fost câştigat de compania italiană Impregilo. Valoarea contractului este de 605 milioane de lei, iar ultimul tronson, în lungime de 17 kilometri, va fi realizat de companiile Astaldi şi Astalrom. El a fost adjudecat la preţul de 485 milioane. Valoarea totală a lucrării depăşeşte 2,5 miliarde lei. Pentru cei 38 kilometri de autostradă ce vor fi construiţi pe teritoriul judeţului Sibiu, valoarea lucrărilor este aproximată la 1,4 miliarde de lei, tot fără TVA. Licitaţia pentru autostradă a prevăzut atât întocmirea proiectului de execuţie, cât şi realizarea lucrărilor propriu-zise. Termenul maxim de finalizare este de 30 de luni de la data semnării contractului.
Cine sunt câştigătorii?
Impregilo este un grup de firme ce provine din Italia şi are ca bază alte patru companii de construcţie care au fuzionat în 1990. 20.000 de ingineri angajaţi şi un profit net estimat la peste 100 milioane de euro sunt câteva din datele companiei care activează pe mai multe continente. Legăturile companiei Strabag cu Sibiul sunt şi ele destul de strânse. Austriecii sunt autorii multor lucrări de reabilitare a drumurilor din municipiu. Compania italiană Astaldi lucrează deja la autostrada Timişoara – Arad.
Tot italienii
Strâns legată de istoria autostrăzii Sibiu-Orăştie este povestea centurii Sibiului, ce este parte integrantă în proiectul macro al autostrăzii care ar trebui să „felieze” România în două. Iniţial, contractul de construire a centurii Sibiului a fost atribuit tot unei companii italiene, Todini. Lucrările la centura ocolitoare a Sibiului au început în primăvara anului 2003, iar în toamna anului 2006 ar fi trebuit să fie încheiate. La termenul de finalizare însă, abia 40 la sută din centura ocolitoare erau gata şi, din cauza întârzierilor prea mari şi a depăşirii costurilor prevăzute în contract, Ministerul Transporturilor a reziliat, în octombrie 2006, contractul cu constructorul iniţial al centurii, firma italiană Todini Construtioni Generali. În mai 2007, a fost încheiat un nou contract de construcţie. Termenul de finalizare a fost aprilie 2011. Autorităţile din Sibiu au cerut însă în repetate rânduri ca termenul să fie devansat, iar autostrada să fie dată în folosinţă la finele anului 2010, iar constructorii au promis că vor realiza acest lucru. Iniţial, centura Sibiului trebuia să coste 58 milioane de euro. La final, nota de plată a centurii a fost foarte apropiată de suma de 111 milioane. Aproape dublu. Numai până în septembrie 2006, către societatea Todini, cea care a început lucrările la centura Sibiului au fost achitate facturi în valoare de 22,941 milioane de euro. Pe lângă aceşti bani, societatea Todini se află în proces cu statul român şi CNADNR pentru recuperarea a încă 30 milioane euro. Iar Comisia de arbitraj a Uniunii Europene a decis în vara anului 2007 ca, în cazul disputei dintre constructorul Italian Todini şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), pe subiectul centurii ocolitoare a Sibiului, să dea dreptate constructorului. Comisia s-a exprimat astfel pentru a doua oară, după ce şi prima dată a dat dreptate italienilor. Cu toate acestea, o mică parte bună în toată această istorie complicată, firma Vectra Service, angajată pentru tronsonul II al centurii Sibiului, a reuşit o performanţă aproape unicat în contractele publice din România, a făcut o economie de un milion de euro faţă de preţul licitat iniţial.
„Am găsit o clădire în care să ne putem muta, dar necesită modernizări. Am fost cu secretarul de stat de la Transporturi, cu Eusebiu Pistru, direct la premier. Sperăm ca în cel mai scurt timp să ne putem muta.” DR. GHEORGHE BAN, directorul DSV Arad
Atu pentru Transilvania şi Banat
Autostrada de pe Coridorul IV Paneuropean va asigura legătura judeţelor din Transilvania de Sud şi din Banat cu restul Europei. Oficialii europeni estimează că această autostradă va oferi un important impuls pentru dezvoltarea regiunii. Estimările oficiale arată că, pe de o parte, regiunea va deveni mai atractivă pentru investitorii străini, iar pe de alta, vor scădea costurile firmelor cu transportul.
