In valea sapata in dealul de calcar, pe unde batranii spun ca odata a curs Dunarea, sta ascunsa una dintre cele mai mari comori ale Dobrogei. La marginea comunei Dumbraveni, la doar cativa kilometri de granita cu Bulgaria, biserica rupestra de la Canaraua Fetii, ca si grotele care abia se vad atrag in fiecare an zeci de cautatori de comori. Fiind unul dintre cele mai importante lacasuri de cult de pe teritoriul tarii, este protejata acum doar de starostele Manastirii Dumbraveni.
“In judetul Constanta calcam pe istorie. Oriunde am sapa, este imposibil sa nu gasim urme ale vechilor locuitori”, a declarat Traian Cliante, specialist al Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta. Acest fapt, coroborat cu faptul ca zeci de situri au ramas inca neexplorate, la care se mai adauga si legendele ramase mostenire din generatie in generatie, face ca zona cuprinsa intre granita si localitatea Basarabi, pe directia Dumbraveni, Independenta si Movila Verde, sa fie un adevarat punct de atractie pentru cautatorii de comori. Batranii locurilor spun ca, in momentul in care Cadrilaterul a fost desprins de Dobrogea, bulgarii de pe teritoriul Romaniei si-au ingropat toate averile si au fugit in patria-mama. Din cate se pare, aceasta varianta circula si in tara vecina, avand in vedere ca multi “turisti” se aventureaza in fiecare an, inarmati cu lopeti si detectoare de metale.
Tehnologie de ultima ora
Nici localnicii nu s-au lasat mai prejos, cu toate ca agricultura este singura sursa de venit, oamenii legii spun ca au gasit in ultimii ani grupuri dotate cu detectoare profesionale, a caror valoare pe piata ajunge pana la 20.000 de euro. “Aceste profanari ale siturilor arheologice se produc sistematic de aproape 40 de ani”, a mentionat Traian Cliante. Agentul Dumitru Constantin, seful postului de Politie Independenta, spune ca cel mai probabil un localnic a reusit sa descopere o “comoara”, iar acum si-a format o adevarata echipa de cautatori. Varianta unei “finantari externe” a cautatorilor autohtoni este sustinuta si de faptul ca, desi erau dotati cu aparatura de aproape un miliard de lei vechi, tinerii prinsi la sfarsitul anului trecut aveau o masina a carei valoare a fost estimata cu putin peste 10 milioane de lei vechi. “Cu toate ca in aceasta zona se gasesc cam peste tot artefacte, Canaraua Fetii este poate cea mai scotocita locatie”, a mentionat agentul-sef Dumitru Constantin.
Drumul spre lacasul sapat in calcar
Pentru a ajunge la Canaraua Fetii, trebuie urmat firul Ceairului, un rau care apare acum doar in lunile cu ploi abundente. Valea larga sapata de apa in dealul de calcar se pare ca, asa cum spune staretul Antim, este vechea albie a Dunarii, dovada fiind numeroasele pontoane si bucatile de corabii. Dupa aproape 500 de metri de mers prin albia raului, care ajunge, asa cum spun batranii, pana in mijlocul Bulgariei, intr-un cot al vaii bine camuflat de vegetatie, se ascunde biserica sapata in calcar. Cu toate ca pare lipsita de aparare, viperele cu corn, scorpionii si sacalii fac din aceasta zona una dintre cele mai periculoase din judetul Constanta. Localnicii spun ca incaperea de la demisolul bisericii, acum sectionata in doua, a fost distrusa in urma unui puternic cutremur. Arheologii care au facut cercetari in interiorul lacasului au descoperit mai multe nise pentru opait, cateva inscriptii misterioase si trei morminte care apartin cel mai probabil unor martiri. Accesul in partea superioara a grotei, acolo unde se afla altarul, este in momentul de fata imposibil.
Ascunzatoarea haiducilor
“Am pus de mai multe ori o scara aici si chiar si o barna groasa din lemn, insa toate au disparut in cateva zile”, sustine starostele Manastirii Dumbraveni. El mai spune ca biserica se continua cu un culoar lung de aproape 35 de metri, care se termina brusc, blocat de un bolovan imens. Cei mai in varsta povestesc ca acest tunel era sapat pana la Cetatea Adamclisi, unde a fost gasita o grota identic astupata, si la Sipote. Specialistii care au avut ocazia sa cerceteze bisericuta au specificat ca ea este similara din foarte multe puncte de vedere cu complexul sapat in dealul de creta la Basarabi. Un amanunt care ii sporeste misterul este faptul ca, “din discutiile pe care le-am avut cu cei mai in varsta din sat, am aflat ca, dupa ce turcii au intrat in Dobrogea, mai multi calugari s-au refugiat aici si ca acestia au inceput sa jefuiasca satele turcesti si sa fure fetele pe care apoi sa le pangareasca. Toate bunurile au fost ascunse intr-o incapere secreta. Altii spun ca, dupa ce haiducii au fost masacrati, biserica fiind incendiata, acest loc a devenit cartierul general al turcilor, care si ei si-au ascuns bogatiile in camerele lacasului”, a declarat staretul Antim. Ambele variante au un sambure de adevar, avand in vedere ca localnicii sustin ca aici existau mai multe camere in forma de palnie intoarsa, care au fost acoperite de caderea peretilor. Legende sau nu, cert este ca in fiecare an echipe organizate de “turisti” scaneaza cu detectoarele de metale imprejurimile pentru a gasi comoara ascunsa in peretii de calcar.
