Lucrările de şantier pentru autostrada Bucureşti-Ploieşti au fost deschise în 2007, iar prima „inaugurare” a fost anunţată pentru 2009. Nici până în prezent nu a început construcţia segmentului urban al autostrăzii, exproprierile nu sunt terminate, iar arheologii, din lipsă de bani, nu au încheiat cercetările.
Autostrada Bucureşti-Ploieşti (A3) nu va fi deschisă circulaţiei prea curând, deşi, rând pe rând, foştii miniştri ai Transporturilor şi guvernaţii au anunţat fie inaugurarea (încă din 2009), fie deschiderea paţială a unor segmente. Întârzierile sunt justificate de constructori şi de repre-zentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Na-ţionale din România (CNADNR), în principal, prin lipsa de finanţare. Pentru a observa stadiul lucrărilor la autostradă, o echipă a ziarului România Liberă s-a deplasat la faţa locului, în principalele puncte de lucru.
Lucrările se reiau în martie 2011
În prezent, muncitorii de pe şantierele viitoarei autostrăzi A3 se pregătesc să întrerupă lucrările, ca în fiecare perioadă de iarnă, din cauza temperaturilor scăzute care împiedică desfăşurarea proceselor tehnologice. Dacă vremea va permite, lucrările de şantier vor fi reluate de la 1 martie 2011.
În punctele de lucru, constructorii se plâng, în principal, de aceleaşi lucruri ca şi în perioada de începere a lucrărilor de şantier: lipsa finanţărilor şi întârzierile la plată. În plus, deşi au trecut patru ani de la deschiderea punctelor de lucru, exproprierile nu sunt terminate în proporţie de 100%, în mai multe zone constructorii neputând aborda lucrările în totalitate. Şi tot din cauza lipsei de bani, echipele de arheologi din Bucureşti şi Prahova nu pot continua cercetările.
Autostrada Bucureşti-Ploieşti este împărţită în două segmente principale: Bucureşti-Moara Vlăsiei (19,5 km), contract câştigat în aprilie 2007 de consorţiul italian Pizzarotti şi Tirena Scavi, şi tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti (42,5 km), contract adjudecat în octombrie 2006 de consorţiul român format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB şi Pa & Co International.
Autostrada din faţa uşii
La Bărcăneşti, familia lui Florin Cucu are în curte autostrada. Uşa casei se deschide în pilonul unui pod, prin grădină urmează să treacă o bretea a viitoarei autostrăzi, iar pe la streaşina casei e un tablier din beton. Familia dlui Cucu, formată din nouă persoane refuză de trei ani exproprierea, considerând că suma oferită este insuficientă pentru achiziţionarea altei gospodării.
„De trei ani au tot venit comisii peste comisii să ne convingă să părăsim proprietatea. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casă ni s-au oferit 110.000 lei. Am primit patru-cinci somaţii de evacuare, ne-am opus de fiecare dată. Acum avem termen la tribunal, în februarie 2011. Noi am fost dispuşi la mai multe compromisuri, am cerut să ne ofere Compania de autostrăzi sau constructorul altă gospodărie, dar nu ne-am înţeles. A fost pe aici şi fosta directoare de la Drumuri, Umbrărescu (patronul companiei care efectuează construcţia autostrăzii în zonă, n.n.) trece mereu cu elicopterul pe aici, dar nu au găsit nici o soluţie”, ne-a declarat Florin Cucu.
Lângă casa familiei Cucu, constructorii au demolat celelalte construcţii şi au turnat betoanele pentru podul peste DN1.
Lucrări aproape finalizate, fără legătură
Pe două mari porţiuni ale autostrăzii, dar aflate în capetele opuse, lucrările de construcţie sunt într-un stadiu suficient de avansat pentru a termina rapid şi asfaltările. Însă, între acestea, există altă două tronsoane unde lucrările au avansat mai încet.
Între kilometrul 6,5 şi 19,5, unde lucrează consorţiul italian Pizzarotti şi Tirena Scavi, lucrările sunt realizate 70% (podurile şi podeţele în proporţie de 100%), cu toate că mai există probleme cu exproprierile chiar la capătul nodului, la kilometrul 19,5. De asemenea, între kilometrul 49 şi 63, unde acţionează Spedition UMB, avem şi o zonă asfaltată la care mai trebuie să se adauge stratul de uzură, operaţie care ar dura, potrivit specialiştilor, maximum 10 zile în condiţii atmosferice bune. Însă, între aceste două tronsoane pe o porţiune aflată la constructorul Pa & Co International, deşi e pus balastul, nu sunt „atacate” lucrările la două importante poduri (Ialomiţa şi Prahova), iar pe zona unde activează Euro Construct Trading ’98 mai sunt de realizat lucrări importante. Practic, capetele autostrăzii ar putea fi relativ rapid terminate, dar nu se va putea circula din cauza întârzierilor de pe celelalte segmente.
Consultanţii tehnici ai lucrării susţin că dacă va fi vreme favorabilă şi nu vor apărea alte probleme cu banii, de la jumătatea anului viitor, resursele financiare şi lucrătorii cu utilaje vor putea fi concentrate pe porţiunea de mijloc, unde lucrările au avansat mult mai încet. Şi într-o astfel de situaţie, autostrada, fără porţiunea urbană (cea mai importantă de altfel), nu se va putea încheia mai devreme de sfârşitul lui 2011, rămânând de realizat lucrări de mai mică amploare (şanţuri, amenajări, parcări etc).
Nu mai sunt bani pentru arheologi
„Arheologii nu au nici o vină că lucrările la autostradă sunt întârziate. Echipele noastre au lucrat continuu pe şantiere, colaborarea a fost foarte bună cu reprezentanţii constructorilor, însă noi am fost nevoiţi să stopăm activităţile de cercetare, pentru că nu ne-am mai primit banii pe lucrări”, a precizat Corina Borş, de la Muzeul Naţional de Istorie a României, care coordonează lucrările arheologice din zona Ştefăneşti. Lângă Creţulească, arheologii au trecut lucrările în conservare primară încă din luna iulie, după ce luni de zile au lucrat cercetarea unui complex de locuire şi o necropolă cu morminte datate de la sfârşitul sec. XVI-prima jumătate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrăzi ce trece prin Ştefăneşti. „Muzeul are de primit o mare sumă de bani pentru lucrările efectuate”, a mai precizat arheologul Corina Borş. Practic, a mai rămas de cercetat o suprafaţă de un hectar, dar nu mai sunt bani.
Cât priveşte zona urbană a autostrăzii, lucrurile se complică atât pentru constructori, cât şi pentru autorităţile care nu au alocat din timp banii pentru cercetări.
„În partea urbană a viitoarei autostrăzi, există, din câte ştim, 2-3 situri arheologice cunoscute care apar în lista monumentelor istorice şi sunt consemnate în PUB 2000 Bucureşti (Panul de Urbanism General). Aici urmează să se facă, când vor exista bani, o evaluare şi ulterior, cercetările propriu-zise. Dacă există finanţare, am putea să terminăm, probabil, în două luni şi jumătate”, spune Corina Borş.
Probleme contractuale
În zona de la kilometrul 19, 5 până la kilometrul 63, lucrările de arheologie au fost în sarcina Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova. Cercetările au vizat, în perioada 2007-2010, nu mai puţin de şapte zone. Singurele probleme pe care şi arheologii prahoveni le aduc în discuţie sunt cele financiar-contractuale.
„Au fost descoperiri importante în toate amplasamentele cercetate. Au fost descoperite, printre altele, o aşezare din epoca bronzului, o aşezare dacică, morminte cumane (care sunt rare), o aşezare slavă din perioada secolului VI etc. Au fost descoperiri care au vizat o perioadă amplă din epoca bronzului şi evul mediu inclusiv. Printre obiectele descoperite sunt şi monede din perioada lui Mircea cel Bătrân. Despre unele situri aveam informaţii, însă au apărut descoperiri arheologice şi în timpul lucrărilor pentru că, de exemplu, mormintele sunt mai greu de descoperit”, a precizat Alin Frînculeasa, şeful biroului de arheologie de la Muzeul prahovean de Istorie.
În anumite amplasamente cercetările istoricilor au dirat luni de zile , de exemplu, la Belciug (6 luni) iar la Independenţa (9 luni)
Istoria „inaugurărilor”
Şantierele au fost deschise în anul 2007, însă terenurile expropriate peste 90% au fost puse la dispoziţia constructorilor abia la sfârşitul anului 2009.
Termenul iniţal pentru terminarea lucrărilor la tronsonul Bucureşti-Ploieşti a fost anunţat pentru 2009, în mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. În 2009 se revine, iar noii reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor devansează lucrările cu încă un an.
Reprezentanţii Guvernului condus de Emil Boc au anunţat, nu mai devreme de jumătatea anului trecut, că în toamna anului 2009 vor fi asfaltaţi 30 de kilometri, iar din iulie 2010 se va putea circula pe autostradă între centurile oraşelor Bucureşti şi Ploieşti.
Tot în iulie 2009, Adrian Ionescu, fostul director al Direcţiei Infrastructura Rutieră din cadrul Ministerului Transporturilor, afirma că în toamna lui 2009 se vor asfalta 30 kilometri din tronsonul Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, iar prin iunie-iulie 2010, se va putea circula pe toată porţiunea Bucureşti-Ploieşti, între centurile celor două oraşe.
În decembrie 2010, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat un control la CNADNR referitor la construcţia A3. Controlul va urmări verificarea respectării prevederilor legale „la schimbarea soluţiei tehnice prin înlocuirea pământurilor de umplutură cu umplutura de balast, la construcţia tronsonului de autostradă Bucureşti-Ploieşti. La ora actuală, lucrările pe A3 sunt blocate din lipsa fondurilor. Potrivit CNADNR, anul acesta sunt prevăzute fonduri de 737 milioane lei, incluzând datoriile către constructori.
Nici un kilometru din partea urbană a autostrăzii
Francesco Burdisso, directorul de şantier de la Pizzarotti, companie care execută lucrările la prima porţiune a autostrăzii, între Bucureşti şi Moara Vlăsiei ( kilometrul 0 şi 19,5), spune că lucrările la partea urbană a autostrăzii pe o lungime de şase kilometri şi jumătate „vor începe când vom primi terenul, liber de sarcini (cu exproprierile făcute) de la autorităţi, pentru că aşa scrie în contract”. „În ipoteza că vom primi terenurile pe care să începem să lucrăm între kilometrul zero şi 6,5, termenul de finalizare a lucrărilor va fi sfârşitul anului 2012″, a declarat Francesco Burdisso. Însă ipoteza constructorului italian este mult prea optimistă, dacă luăm în calcul faptul că procedurile de expropriere nu sunt nicidecum finalizate şi că sunt de efectuat ample lucrări de evaluare şi descărcare arheologică pentru câteva situri cunoscute deja, fără a mai lua în calcul descoperirile ocazionale. Toate acestea vor muta termenul de finalizare a autostrăzii în 2013.
Estimările CNADNR: Cea mai ieftină autostradă.
CNADNR estimează că lucrările la A 3 s-ar putea finaliza în 2012, însă „în funcţie de alocările bugetare”.
Deşi constructorul italian a estimat stadiul lucrărilor între Centura Bucureştiului şi Moara Vlăsiei la 70%, CNADNR susţine că stadiul fizic al lucrărilor pe această porţiune este de 83%.
Procentul de realizare a exproprierilor între kilometrul 6,5 şi 19,5 este realizat 90%, iar pe secţiunea 19,5-62, în proporţie de 98%.
Pe porţiunea urbană a autostrăzii nu s-a realizat până în prezent nici o expropriere.
Costurile totale pentru întreaga autostradă se ridică la 1,6 miliarde lei (363 milioane euro). Astfel A3 este cea mai ieftină autostradă realizată după 1990, cu 5,7 milioane euro/km.
Stadiul lucrărilor pe A3: zece kilometri sunt realizaţi la nivel de binder, alţi 12 la nivel de fundaţie de balast
