E ca în fotbal. Aşa cum un impresar ajunge să câştige sume uriaşe de bani prin vânzarea fotbaliştilor la cluburi din toată lumea, tot aşa firmele de recrutare active pe piaţa medicală locală şi internaţională câştigă prin plasarea doctorilor români în spitalele din străinătate.Desigur, sumele vehiculate în cazul de faţă diferă mult faţă de ceea ce se întâmplă în industria sportului rege, însă mecanismul, pe fond, este asemănător.
Din pricina faptului că nici un spital din Germania nu angajează medici care nu cunosc limba germană, condiţia eliminatorie pentru a profesa fiind ca medicul respectiv să deţină un atestat de limbă, firmele de recrutare şi-au gândit afacerea astfel: oferă, în general, doctorilor români bani pentru transportul cu avionul, cazare şi, uneori, bani de buzunar pe o perioadă de trei luni.Este intervalul de timp în care firma îi pregăteşte ca să devină „fiabili” într-o ţară străină şi le organizează cursuri intensive de limbă . Ulterior, firma trimite spitalelor din Germania CV-urile lor, iar în momentul în care un medic devine atractiv pentru stuff-ul unui spital, intrăm în perioada de probă.Medicul român începe să lucreze în spital, iar dacă managerii sunt mulţumiţi de el şi decid să-l păstreze, atunci oferă firmei de recrutare un comision pentru simplu fapt că l-a adus. Comisioanele nu au o valoare fixă, ci sunt negociate pentru fiecare medic în parte.
Valoarea comisionului încasat de intermediar depinde, evident, de valoarea medicului roman angajat de spitalul german. „Pentru un chirurg pediatru celebru în România, care s-a hotărât să se mute în Germania, înţeleg că firma de recrutare a câştigat 60.000 euro, dar asta este o excepţie, omul chiar e o somitate”, explică mecanismul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din ţara noastră. Pentru un medic obişnuit însă, în mod frecvent clinicile germane oferă un comision între 3000 şi 5000 de euro firmelor de recrutare, ne-au declarat surse din interiorul sistemului.
„Sprechen Sie Deutsch?”
Odată afacerea încheiată, toată lumea iese mulţumită. Pe de o parte, doctorul, fiindcă a reuşit să plece definitiv din ţara care nu-i respectă munca şi-l condamnă la sărăcie, (dacă refuză să ia şpagă de la pacient); iar pe de altă parte, firma de recrutare care, la modul cel mai cinstit şi transparent, îşi dezvoltă afacerea, „vânzându-l” unei alte ţări.
Singurul perdant: statul roman, care deşi investeşte în viitorul medic în timpul formării acestuia , nu aplică ulterior nici o măsură stimulativă, pentru a-l convinge să rămână şi să profeseze în România. „Anul trecut, am reuşit să introducem 40 de medici români în spitalele din Germania, iar luna asta urmează să vină încă o echipă de 26 de medici”, explică Rolland Rosniatowski, un chirurg român stabilit din tinereţe în Germania, care s-a hotărât să-şi deschidă şi o firmă de recrutare. Rosniatovwski adaugă faptul că până şi banii pe care îi investeşte în medicul român în perioada de preangajare, în care acesta se acomodează în ţara de adopţie, sunt suportaţi ulterior de spitalul care îl angajează: „În momentul în care o clinică decide să păstreze un medic, atunci aceasta îmi decontează şi banii, adică 5000 de euro, pentru cursurile de limbă”.
Se întâmplă asta pentru că Germania, la rândul ei, este o ţară care suferă de deficit de doctori. „Medicii nemţi pleacă să lucreze în ţările nordice, unde sunt plătiţi mai bine decât aici, sau se retrag în cercetare, drept pentru care s-a creat un deficit. Se caută în toată Germania medici specialişti, dar şi rezidenţi”, spune chirurgul Rosniatovwski. „Mi-a fost uşor să-mi fac firma pentru sunt doctor de foarte mult timp aici şi cunosc foarte bine sistemul. Garantez o calitate, atunci când prezint unei clinici un doctor român”, conchide acesta.
„Nu vreau să mai aud de România”
Mihaela Thalemann este româncă şi lucrează la Permedex, o firmă concurentă. Thalemann spune că, deşi firma recrutează medici din mai multe ţări, precum Bulgaria, Egipt sau Iran , 80% dintre cei pe care reusesc să-i plaseze în spitalele nemţeşti provin din România. „Clinicile caută mai nou specialişti în neurologie, psihiatrie, anestezie şi pneumologie”, adaugă femeia.Întrebată ce comisioane sunt vehiculate pe piaţa germană pentru plasarea unui medic român, Thalemann mărturiseşte pe un ton evaziv: „între 1000 şi 3000 de euro, iar pentru un doctor bun şi cu experienţă, o clinică privată poate ajunge să ofere şi 10.000 de euro”.
Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, numai în anul 2010, 411 medici români au cerut certificatul de „good standing” cu care să demonstreze că pot profesa în Germania.
Un medic rezident care este la un pas de a se stabili în Germania ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, că nu-i se pare important felul în care funcţionează recrutarea de forţă de muncă în Germania. „Nici măcar nu mă interează cât obţine pe mine firma prin care plec. Atâta timp cât îmi place spitalul în care o să lucrez şi ajung să câştig decent acolo, nu pot decât să-i felicit. Plec din România pentru că pur şi simplu nu mă pot descurca cu banii în perioada rezidenţiatului. Mama e săracă şi trebuie să mă întreţin singur”, conchide el.
