Atunci când a fost acuzat de plagiat, unul dintre argumentele folosite de Victor Ponta în apărarea sa a fost acela că titlul de doctor, obţinut fraudulos, nu i-a adus nici un folos. Situaţia este cu totul alta în cazul lui Titus Corlăţean. Acesta a compilat pasaje din articole şi sute de pagini dintr-o carte în scopul de a obţine poziţia de conferenţiar universitar la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Politice.
Pentru a ocupa o astfel de poziţie, orice candidat trebuie să îndeplinească criterii ştiinţifice stabilite de Ministerul Educaţiei şi să obţină un punctaj minim (realizat pe baza articolelor, cărţilor publicate şi a conferinţelor la care a participat). Titus Corlăţean ne-a precizat că a acumulat un punctaj de 75,27, cerinţa minimă pentru a obţine funcţia de conferenţiar universitar fiind de 60 de puncte. Potrivit Ministerului Educaţiei, Corlăţean va primi un salariu de minimum 2.000 de lei de la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir.
Lipsa sursei în formă continuată
La dosarul de conferenţiar al lui Corlăţean există însă o serie de probleme care ar putea fi adunate sub un singur nume: plagiat. Corlăţean a copiat o întreagă carte de 274 de pagini, cuvânt cu cuvânt, paragraf cu paragraf, grafic cu grafic (bold cu bold), dintr-o alta pe care a publicat-o un an mai devreme. Grav este că Titus Corlăţean nu a menţionat acest fapt în nici o notă de subsol, cărţile au titluri diferite şi fiecare a fost evaluată autonom de comisia care analiza fişa sa de candidat la postul de conferenţiar. Pentru fiecare carte, Corlăţean a primit zece puncte din partea Comisiei de evaluare, lucru ce poate reprezenta o înşelătorie din moment ce una dintre cărţi o copiază integral pe cealaltă.
Corlăţean ne-a spus că a publicat cartea „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului la 21 aprilie 2011. Un an mai târziu, în luna mai 2012, a lansat cartea „Protecţia europeană şi internaţională a drepturilor omului”. Prima carte are o prefaţă de numai două pagini semnată de Adrian Năstase. Cea de-a doua nu are introducere, dar are şase capitole proprii întinse pe 94 de pagini. De la capitolul VII însă, (pagina 95), lucrarea „Protecţia europeană şi internaţională a drepturilor omului” copiază integral lucrarea „Executarea hotărârilor Curţii Europene”, publicată în urmă cu un an de şeful diplomaţiei şi care are 270 de pagini în format mai mic. Corlăţean copiază, de asemenea, anexele, dar mai adaugă alte şapte anexe, care reprezintă în fapt tot nişte reproduceri precum – „Declaraţia universală a drepturilor omului” sau „Pactul internaţional cu privire la drepturile economice”. Titus Corlăţean nu precizează nicăieri, în nici o notă de subsol, că a copiat integral sute de pagini dintr-o carte mai veche.
Mai mult chiar, Corlăţean a fost atât de comod încât a păstrat majoritatea covârşitoare a intertitlurilor şi notelor de subsol din vechea carte. Până şi metoda de tehnoredactare este aceeaşi, păstrând spaţialitatea, aliniatele, cuvintele îngroşate, singura schimbare fiind aceea că lucrarea publicată în 2012 are un alt format.
În pofida acestor aspecte, ambele cărţi primesc zece puncte (deşi una o copiază pe cealaltă), fapt care îl ajută pe Corlăţean să îndeplinească baremul cerut pentru a putea ocupa funcţia de conferenţiar universitar.
Combinaţii de 3 în 19 pasaje
Dosarul de candidatură pentru funcţia de conferenţiar a fost analizat de o comisie condusă de Corina Dumitrescu. Reamintim că ea a fost prima propunere a premierului Ponta pentru funcţia de minstru al Educaţiei în luna mai a anului trecut. Propunerea a fost retrasă după ce în CV-ul ei au fost descoperite neconcordanţe şi după ce a fost acuzată de incompatibilitate, fiind în acelaşi timp rector şi membru al CSM. Corlăţean a mai trecut în fişa sa de evaluare pentru poziţia de conferenţiar şi o serie de articole. În cazul a trei articole de pe listă, analizate de noi, se observă modul în care Corlăţean jonglează cu 19 pasaje ce se regăsesc identic în cel puţin două dintre articole. Corlăţean menţionează, o singură dată, într-o singură notă de subsol, faptul că a copiat aceste pasaje.
Descarcă documentele din care reiese faptul că în trei articole scrise de Titus Corlăţean apar numeroase pasaje identice, fără ca autorul să menţioneze acest fapt.
Dimensiunea pasajelor copiate (care conţin mai multe paragrafe) este de minimum o treime din pagină şi ajung până la o pagină. La dosarul depus pentru a deveni conferenţiar, Corlăţean a menţionat că a redactat articolele: „Importanţa executării hotărârilor Curţii Europene a drepturilor omului” (Curierul Judiciar august 2002), „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului” (Revista de drept public, numărul 2/2010) şi „Obligaţiile ce revin statelor în urma hotărârilor de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului” (Revista română de Drept European numărul 3/2010)„. Prima observaţie deranjantă: toate cele trei articole au primele trei aliniate identice. În cazul primelor articole menţionate şi următorul paragraf e comun, iar acest aspect e menţionat într-o notă de subsol. De fapt, singura.
Ministrul ignoră reguli minime
Articolul publicat de Corlăţean, „Obligaţiile ce revin statelor în urma hotărârilor de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, conţine 11 pasaje comune cu „Importanţa executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”.
Articolul „Executarea hotărârilor Curţii Europene a drepturilor omului conţine opt pasaje comune cu „Importanţa executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”.
Articolul „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului“ conţine 12 pasaje comune cu „Obligaţiile ce revin statelor în urma hotărârilor de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului“. Trebuie spus că aceste două articole au fost publicate la un interval scurt de timp în 2010.
Există cinci pasaje care se regăsesc în toate cele trei articole. Aceste cinci pasaje însumează, puse cap la cap, trei pagini. Asta în condiţiile în care articolele la care ne-am referit nu sunt foarte întinse având 8 pagini, 18 pagini şi, respectiv, 22 de pagini.
Cel mai grav aspect îl constituie faptul că ultimul articol (în ordinea apariţiei), care copiază câte 11 pasaje, respectiv 12 din celelalte două, nu conţine nici o notă de subsol care să indice acest aspect. Al doilea articol în ordinea publicării şi care copiază 8 pasaje din primul menţionează într-o singură notă de subsol că un pasaj a mai fost publicat într-un articol anterior. Menţionarea în note de subsol a faptului că ai reprodus un pasaj dintr-un articol mai vechi este obligatorie în cazul oricărei lucrări ştiinţifice.
În rezumat, ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, îşi înmulţeşte artificial lucrările, uitând să menţioneze acest aspect. Aceste creaţii ştiinţifice trase la indigo au fost înaintate comisiei de evaluare conduse de Corina Dumitrescu. Iar aceasta l-a declarat pe Titus Corlăţean apt pentru a accede în funcţia de conferenţiar universitar al Universităţii Dimitrie Cantemir.
Corlăţean: „M-am folosit de propria mea muncă”
„Am scris toate lucrările înainte de a fi ministru. Prima carte la care faceţi referire „Executarea hotărârilor CEDO” reflectă munca mea la teza de doctorat. Cea de-a doua carte la care faceţi referire şi care se numeşte „Protecţia europeană şi internaţională a drepturilor omului” este cursul pe care îl predau studenţilor. Acest curs este format dintr-o parte de doctrină care este originală, iar a doua parte este partea de cercetare aplicată – jurisprudenţa pe care am luat-o din teza mea de doctorat. Nu aveam ce să inventez în plus. Am profitat de munca mea. Dacă nu am scris că acea carte-curs reproduce, pe partea de cercetare aplicată, teza de doctorat este o scăpare”, ne-a precizat ministrul de Externe.
Întrebat dacă nu consideră incorect faptul că a primit punctaj maxim pentru ambele cărţi (deşi una reproduce 270 de pagini din alta n.noastră), Corlăţean ne-a precizat că dosarul său a fost analizat şi evaluat de o comisie juridică.
Legat de faptul că în trei articole se regăsesc pasaje identice fără ca acest aspect să fie menţionat, Corlăţean spune că în drept temele sunt conexe şi că a fost nevoit să le publice în diverse jurnale deoarece nu toate erau acreditate. „Din acest motiv am publicat şi acel articol în revista Metalurgia. Revistele de drept din România nu sunt acreditate şi atunci a trebuit să mă orientez spre publicaţii din alte domenii”, ne-a precizat Corlăţean.
Un ministru prolific
Ministrul Titus Corlăţean a publicat trei cărţi într-un interval de numai două luni. Anul 2012 a fost unul prolific, deoarece a lansat două cărţi în aceeaşi zi (4 aprilie 2012). O a treia carte a fost lansată în luna mai, atunci când a şi fost instalat cabinetul Ponta, iar Corlăţean devenea ministrul Justiţiei.
Corlăţean a mai scris o carte în timpul mandatului de senator şi pe care a publicat-o în aprilie 2011.
Cum ajungi conferenţiar
Pentru a ajunge conferenţiar universitar trebuie să îndeplineşti un barem calculat pe baza activităţii ştiinţifice. Candidatul îşi depune o fişă de lucrări în urma scoaterii la concurs a postului vacant. Această fişă este analizată de către o Comisie de profesori universitari care oferă un punctaj pentru fiecare lucrare, carte sau simpozion trecut în dreptul candidatului. La drept, punctajul minim pentru poziţia de conferenţiar este de 60 puncte (în contextul în care pentru o carte poţi primi 10 puncte).
