Situate in zone unde pretul terenurilor a explodat, fie la Baneasa, fie langa autostrada Bucuresti-Constanta, fie in zona Brasovului, suprafetele institutelor si statiunilor de cercetare din domeniul agricol prezinta de ani de zile interes pentru afaceri imobiliare. In multe cazuri, zeci si chiar sute de hectare au imbogatit peste noapte o serie de oameni de afaceri. Acum, daca alte 34.000 de hectare vor iesi din patrimoniul institutelor, potrivit proiectului de lege al Ministerului Agriculturii, despre care am relatat saptamana trecuta, este posibil sa asistam la alte afaceri imobiliare "de succes".
Comert in loc de caisi
Exemplele nu sunt putine, un caz simptomatic fiind Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa. Pe cateva hectare bune ale statiunii, unde se aflau livezi de cais, acum este amplasat un mare centru comercial.
De-a lungul timpului, si alte suprafete de teren din Baneasa, cultivate cu pomi fructiferi, au capatat cu totul alte destinatii, in urma unor retrocedari controversate. In total, dupa cum spune directorul statiunii, Adela Barbulescu, din patrimoniu s-au "volatilizat" nu mai putin de 15 hectare de teren. Acum, potrivit anexei controversatului proiect de lege initiat de Ministerul Agriculturii, statiunea va ramane fara alte 267,45 ha. Este vorba de doua ferme, una situata in judetul Calarasi, comuna Soldaru, iar cealalta la Fetesti.
"Situatia este neagra. Nici nu stiu pe ce fond funciar pot sa ma bazez pentru a-mi desfasura activitatea de cercetare pe termen lung. Totul trebuie sa aiba o limita, chiar si aceste retrocedari", ne-a declarat Adela Barbulescu.
200 ha "turcesti" la Moara Domneasca
Insa problemele nu se opresc aici. Alte 201 hectare din apropierea Bucurestilor, la Moara Domneasca, sunt pe cale de a trece in proprietate privata. "O firma turceasca a preluat o creanta istorica, lasata de predecesorii mei, si acum scot terenurile la licitatie, cu toate ca ele fac parte din domeniul public al statului", a mai spus Barbulescu.
O alta statiune de cercetare din Baneasa, cea de sericicultura, a avut de suferit din cauza interesului imobiliar pe care l-a suscitat. Directorul Dumitru Dogaru spune ca, din 12 ha, au mai ramas doar doua, suprafata insuficienta pentru a-si desfasura activitatea. Deja se pune problema mutarii unei parti a activitatii la Cislau, in judetul Buzau, insa pentru aceasta este nevoie de multi bani, care nu exista. Acum, daca legea va fi adoptata in forma sa actuala, alte 14,24 ha, amplasate in judetele Dolj si Buzau, vor iesi din patrimoniul statiunii.
La doi pasi de autostrada…
Terenurile Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Agricola de la Fundulea le fac si ele cu ochiul celor care vor sa construiasca.
"Banuiesc ca exista asemenea intentii, pentru ca este o zona extrem de atractiva, insa nu pot nominaliza pe nimeni", admite directorul stiintific Alexandru Bude. Institutul de la Fundulea va ramane fara aproape 4.000 de hectare de teren, care vor fi transferate unei alte societati. Multe terenuri ale institutului se afla fie in vecinatatea autostrazii spre Constanta, fie in cea a DN3 Bucuresti-Calarasi, zone unde preturile au crescut exponential pe piata imobiliara. Institutul se confrunta si cu problema spinoasa a retrocedarilor.
Daca acestea vor afecta suprafete tot mai mari, spune Bute, programul de productie a semintelor poate fi compromis.
Pamantul de la Codlea
Pamanturile Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar din Brasov au si ele un amplasament demn de invidiat.
Unele sunt situate la iesirea din Brasov, spre Ghimbav, iar altele se afla pe teritoriul administrativ al orasului Codlea. Directorul Octavian Popa spune ca aproape 80% din cifra de afaceri a institutului este asigurata de productia obtinuta de pe aceste terenuri. Evident, prin iesirea din patrimoniu a 645,81 ha, si veniturile vor scadea. Popa spune insa ca a fost consultat de Ministerul Agriculturii si ca obiectivele necesare pentru cercetare au ramas in patrimoniul institutului.
"O lege europeana", spune Ministerul Agriculturii
Reprezentantii Ministerului Agriculturii sustin in continuare necesitatea adoptarii acestui proiect de lege. Dupa ce secretarul general al ministerului, Sorin Chelmu, care este si presedintele Comisiei de dialog social de la minister, si secretarul de stat Nicolae Flavius Lazin si-au declinat competenta si au refuzat sa comenteze proiectul, am fost indrumati catre directorul Nicolae Hristea. Acesta sustine ca proiectul este in concordanta cu reglementarile europene si ca Franta, de exemplu, nu are nici a zecea parte din suprafata alocata de Romania pentru cercetare. "Sunt statiuni de cercetare falimentate. Dupa ce au fost sterse datorii totale de 1.200 miliarde de lei vechi, acum s-au mai acumulat, in doi ani de zile, peste 600 miliarde", ne-a declarat Hristea.
Directorul in Ministerul Agriculturii sustine ca se intentioneaza crearea unui sistem modern si concurential de finantare, prin planul sectorial, din care au fost incasati deja de institute peste 60 miliarde de lei vechi. In ceea ce priveste modul cum au fost retrocedate unele terenuri ale institutelor sau cum s-au "volatilizat" alte suprafete, Hristea a refuzat sa comenteze, spunand ca "nu este treaba ministerului".
Jaf pe fata cu bunuri din proprietatea statiunilor
Despre aceste "volatilizari" de bunuri face insa vorbire o adresa a Agentiei Domeniilor Statului trimisa la finele lunii trecute la minister si pe care ne-a pus-o la dispozitie Hristea. Nu putine sunt institutele de cercetare agricola care au fost aduse, de-a lungul anilor, in sapa de lemn, ori intrand in reorganizare judiciara sau faliment, ori ramanand fara terenuri, cladiri si alte mijloace fixe.
Bunaoara, in ciuda denumirii pompoase, in patrimoniul Institutului de Cercetare si Productie pentru Cultura si Industrializarea Sfeclei de Zahar si Substantelor Dulci Giurgiu nu au mai ramas decat doua bazine metalice, in valoare totala contabila de numai 3,2 milioane de lei vechi. Institutul nu mai are nici macar sediu.
In alte cazuri, cum ar fi cel al Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea, instantele de judecata au executat silit si scos la licitatie bunuri care faceau parte din domeniul public. Primaria Fundulea a sesizat faptul ca, in aceste conditii, actele respective sunt lovite de nulitate absoluta.
Nu este singurul caz in care legea a fost incalcata, fiind scoase la mezat bunuri din domeniul public, cu concursul unor instante de judecata "generoase". Un scenariu similar s-a derulat si la Statiunea de Vinificatie Greaca, judetul Giurgiu.
In fine, alte institute sau statiuni de cercetare agricola au intrat in reorganizare judiciara sau faliment. Daca a fost posibila pana si vanzarea unor terenuri sau alte bunuri din domeniul public, mult mai simplu se va face instrainarea altora daca ele trec in patrimoniul unor societati comerciale nou infiintate. Iar retrocedarile de terenuri s-au facut, in multe cazuri, pe ochi frumosi, prin "compensare" sau "la schimb", in zone mult-ravnite, in timp ce multi adevarati proprietari au ramas pana acum cu ochii-n soare.
