Mostenitorii legali ai unui latifundiar care a detinut importante suprafete de vegetatie forestiera in Suceava si Maramures au fost privati de drepturile lor, prin hotarari abuzive ale autoritatilor locale. Miza este imensa, pretul actual al loturilor ridicandu-se la cateva zeci de milioane de euro. Cazul a ajuns in Justitie, judecatorii urmand sa se pronunte asupra legalitatii hotararilor emise de autoritatile locale.
Mostenire de aproape 1.000 hectare de padure
Simion Papp a fost unul dintre cei mai mari latifundiari din nordul tarii, detinand mii de hectare de padure, teren arabil etc. La moartea sa, Papp a fost mostenit de fiicele sale, care, la randul lor, au renuntat la succesiune in favoarea uneia dintre ele, Olga Fonai. Inainte de a muri, aceasta din urma a incheiat un testament prin care si-a lasat intreaga avere sotilor Marian, din Bucuresti. In 1991, cei doi au obtinut de la Notariatul de Stat al Sectorului 1 certificatul de mostenitor nr. 879/1991. In dosarul succesoral deschis atunci, notarul a dispus expertizarea testamentului lasat de Olga Fonai, stabilindu-se, fara dubii, ca documentul este autentic. Dupa aparitia Legii 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, legatarii au intreprins demersuri pentru a intra in posesia mostenirii, adica 822 hectare de padure, situate pe raza localitatilor Borsa (judetul Maramures) si Carlibaba (judetul Suceava). Surprinzator, comisiile locale de aplicare a Legii 247/2005 au respins cererile de restituire, pe motivul ca padurile respective ar apartine, de fapt, altcuiva.
Codrul, frate cu… Rondolean
Pretinsul mostenitor, Victor Rondolean, este descendent de spita a patra a sotului uneia dintre surorile Papp. Barbatul este urmasul, cu acte in regula, al lui Ioan Urdea, sotul Zorei Papp, care renuntase la succesiune in favoarea surorii sale, Olga Fonai. Mai mult, in 1959, Ioan Urdea semnase, de bunavoie si nesilit de nimeni, o declaratie la Notariatul de Stat Sebes, prin care renunta la mostenirea defunctei sale sotii. Prin urmare, potrivit legii, Victor Rondolean nu mai putea emite nici o pretentie la averea la care autorul sau (Ioan Urdea) renuntase printr-o declaratie expresa. Victor Rondolean, fara sa fie descurajat de aceasta situatie, a pornit o adevarata campanie de descurajare si intimidare atat a familiei Marian, cat si a membrilor comisiilor locale. Sicanele au imbracat formele cele mai diverse, de la notificari aberante, pana la actiuni in justitie, cu acelasi obiect, simultan la mai multe instante. De procese nu a scapat nici Camera Notarilor Publici din Capitala, Victor Rondolean intentandu-i o actiune pe motivul ca certificatul de mostenitor al bucurestenilor ar fi fost emis ilegal. In mai multe procese succesive, Victor Rondolean a cerut „sa se constate nulitatea declaratiei de renuntare la mostenirea numitei Urdea Zora, data de Urdea Ioan”, pe motivul ca acesta din urma ar fi fost constrans de autoritatile comuniste sa semneze documentul. Rondolean nu a putut explica judecatorilor de ce ar fi vrut comunistii sa-l oblige pe Ioan Urdea sa renunte, in favoarea sotiei sale, la niste bunuri care, oricum, nu mai apartineau familiei, fiind nationalizate. Ulterior, reclamantul a venit cu o alta explicatie: semnatura de pe declaratia de renuntare sigur nu apartine autorului sau, fiind un fals. Judecatoria Sebes, prin decizia 329/31.05.2006, a respins actiunea reclamantului. Doar o saptamana mai tarziu, instantele de la Judecatoriile Sebes si Sighetu-Marmatiei au fost „bombardate” cu alte cereri de chemare in judecata, cu acelasi obiect: constatarea nulitatii declaratiei notariale, care i-a stricat toate planurile lui Victor Rondolean. Reclamantul a mai pretins ca succesiunea Olgai Fonai este vacanta, ceea ce este in mod evident fals, sotii Marian fiind legatarii universali ai acesteia.
Inginer silvic, „specialist” in drept civil
Descendentul lui Ioan Urdea nu s-a limitat doar la aceste actiuni. In 15 iunie a.c., Victor Rondolean a contestat validarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate depuse de mostenitorii de drept la Maramures si Suceava. In mod surprinzator, contestatia a fost admisa si punerea in posesie a bucurestenilor, suspendata. Motivul invocat de autoritati a fost ca Victor Rondolean a facut dovada proprietatii!?! Este, evident, un abuz flagrant, pretinsul mostenitor neputand sa-si dovedeasca drepturile, in primul rand, in justitie. In hotararea data de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor private se arata ca „impotriva prezentei se poate face plangere la Judecatoria Viseu de Sus, in termen de 30 de zile de la comunicare”. Legal era ca autoritatile sa astepte sa treaca acest termen, inainte de a lua o noua decizie. Nu a fost asa, pentru ca, la doar cateva zile, Comisia l-a pus in posesie pe Rondolean. Pentru a sustine aceasta decizie abuziva, autoritatile au desemnat un inginer, de la Ocolul Silvic Maramures, sa elaboreze un referat justificator. Fara sa aiba nici calitatea si nici pregatirea juridica necesara, inginerul Darius Dobra, cu veleitati de expert in drept civil, si-a depasit atributiile, transand disputa dreptului de mostenire in favoarea lui Victor Rondolean, mai ceva ca un judecator. „Certificatul de mostenitor nu atesta vocatia succesorala pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru bunuri imobile (…)”, concluzioneaza silvicultorul. Darius Dobra nu avea de unde sa stie ca, potrivit legii, certificatul de mostenitor face dovada acestei calitati, dar nu stabileste neaparat si masa succesorala. Referatul silvicultorului l-a ajutat pe Victor Rondolean sa intre in posesesia celor 822 hectare de padure.
Renuntarea la succesiune se transmite si urmasilor
Potrivit Codului Civil, renuntarea la succesiune este echivalenta cu renuntarea la calitatea de mostenitor. Dispozitiile Legii 18/1991, care sunt explicit si exclusiv aplicabile mostenitorilor, nu se pot extinde si la fostii mostenitori care si-au repudiat de buna voie aceasta calitate, prin renuntarea expresa la mostenirea cuprinzand bunurile prezente si viitoare, independent de motivele pentru care au facut-o. Prin urmare, renuntarea lui Ioan Urdea la mostenirea sotiei sale s-a transmis si la urmasul sau, Victor Rondolean. Comisiile locale din Suceava si Maramures erau obligate de lege sa suspende punerea in posesie pana cand litigiul s-ar fi transat in justitie, in favoarea uneia din parti. Primariile din Bocsa si Carlibaba nu au asteptat nici macar expirarea celor 30 de zile prevazute de lege pentru scurgerea termenului de atacare a deciziei de punere in posesie.