Parcările din zonele centrale ale Capitalei sunt de ani buni surse de venit pentru parcagiii clandestini. Aceştia sunt organizaţi în clanuri, câştigă la „negru” peste 3.000 de lei lunar fiecare şi ignoră sutele de amenzi primite de la jandarmi.
În centrul oraşului şi în zonele cu vad, pline de baruri, restaurante sau magazine, există sute de locuri de parcare care aparţin primăriei. Bine ar fi ca toţi banii strânşi de pe urma taxelor achitate de şoferii care opresc în această zonă să ajungă în bugetul local. Raportul Poliţiei Locale arată că parcagiii sunt constituiţi în adevărate caste, care au sub control anumite teritorii.
Realitatea este alta. După ora 18.00, în loc de funcţionari publici, zeci de tineri, unii ce par a fi copii ai străzii, au pus stăpânire pe aceste parcări şi cer bani şoferilor. Nu eşti obligat să îi plăteşti, dar altfel rişti ca la întoarcere să îţi găseşti maşina zgâriată, un parbriz crăpat sau oglinda ruptă. „Stau şi ne pândesc, iar când avem treabă, sau nu suntem atenţi se năpustesc asupra şoferilor. Nu avem curajul să ne luăm de ei, oricum nu cred că am reuşi să-i alungăm. Nici autorităţile nu au ce face. Fie le dau amenzi, pe care nu le plăteşte nimeni, fie le iau banii, aşa cum am auzit că fac jandarmii”, spune Maria, o angajată a primăriei care rupe tichete în parcarea de la Universitate.
După ora 18.00, atunci când autorităţile îşi retrag angajaţii de pe stradă, parcagiii devin stăpânii absoluţi ai parcărilor. Este greu de înţeles de ce primăria nu angajează câţiva funcţionari care să împartă biletele şi pe timpul nopţii, preferând să renunţe la zecile sau sutele de mii de euro, care se duc lunar în buzunarele parcagiilor clandestini.
Amenzi pe care nu le plăteşte nimeni
„Zonele recunoscute pentru comportamentul agresiv al parcagiilor sunt Piaţa Unirii, Centrul Vechi, Piaţa Muncii, Spitalul Municipal şi cartierul Dorobanţi. Aici sunt cei care zgărie maşini, sar la bătaie, ameninţă poliţişti”, explică purtătorul de cuvânt al Poliţiei locale, Răzvan Popa, care mai spune că e vorba despre un fenomen dificil de combătut: „Am realizat numeroase campanii, am colaborat cu cei de la asistenţa socială, dăm zilnic zeci de amenzi pe care nu le plăteşte nimeni. Ultima soluţie este cea a unui război psihologic: cine renunţă primii – noi sau ei.”
Poliţişti ameninţaţi cu SIDA
Sâmbătă, ora 23.00 zona Şelari, în Centrul Vechi al oraşului, plină de cluburi sau baruri, deschise non stop. În haosul creat de maşinile care vin şi pleacă, 20-30 de inşi se mişcă în plină stradă, gesticulează arătându‑le şoferilor un loc de parcare ce tocmai s-a eliberat. Stau la 5 metri de poliţişti şi percep taxe în mod ilegal. Fiecare dă cât vrea individului care s-a înstăpânit abuziv peste locurile de parcare ale primăriei. Într-un final, oamenii legii decid să ia atitudine. Îi opresc pe câţiva şi îi amendează. „Ah, bine că ne‑aţi amendat, tocmai ce rămăsesem fără hârtie igienică”, îi sfidează un tânăr. Ne exprimăm nedumerirea legată de această atitudine faţă de oamenii legii. „Au fost cazuri în care am fost ameninţaţi cu ace contaminate cu SIDA”, ne explică un poliţist.
„Îţi dau rest de la oricât”
Jandarmii nu au, nici ei, mai mult succes în relaţia cu parcagiii din Capitală. Sunt totuşi mai respectaţi pentru că au arme la vedere.
Duminică, ora 13.00, parcarea de la Facultatea de Arhitectură. Doi jandarmi au amendat trei tineri care au perceput taxe ilegale şoferilor. Sunt conştienţi că muncesc în zadar. „Câte amenzi au fost plătite până acum?” „Nici una”, răspunde sec unul dintre jandarmi. Până la prânz dăduseră deja 12 amenzi. „Cea mai bună soluţie ar fi amenda penală: să fie închişi sau să lucreze în folosul comunităţii dacă nu plătesc”, crede jandarmul.
Primăria Capitalei ne-a confirmat: în 2010, au fost date 793 de amenzi contravenţionale în valoare de 107.011 lei. Dintre care au fost plătite doar 7. Unii parcagii se plâng că jandarmii îi bat „pentru că oricum nu au ce să ne facă.”
Fraierirea statului şi stoarcerea banilor de la şoferi se fac după un plan riguros care aduce cu scenariul din pelicula „Filantropica”. În zona Unirii, două clanuri îşi împart locurile de parcare: Gogorişti şi Fulger. Uneori ies scântei.
Parcăm într-un loc spre care am fost îndrumaţi de un tânăr de 20 de ani. Intrăm în vorbă cu parcagiul.
– Cât vrei?
– 3 lei.
– Dacă ai 30 de clienţi pe zi, faci milionul.
Râde satisfăcut.
– Nu iau atât mereu. Uneori iese numai 40-50 de lei pe zi. Dacă vii seara să vezi câţi suntem aici. Suntem zece pe un loc de parcare şi ne batem pe clienţi. Suntem două clanuri şi aseară muierile s-au bătut. A trebuit să intervină bărbaţii.
– Nu am decât de 10 lei.
– Lasă că îţi dau rest de la oricât.
„Aici nu e loc pentru femei”
O „razie” prin locurile frecventate din centrul Bucureştiului îţi dezvăluie toate tipurile de parcagii. Fiecare cu povestea lui. Tinerii dau impresia că nu sunt de capul lor. Mulţi dintre ei arată foarte rău. Sunt îmbrăcaţi cu haine ponosite, murdare. Unii au defecte fizice, nu aud sau vorbesc greu. De aproape un an de zile, Adi de pe Bulevardul Decebal le indică şoferilor unde sunt locuri libere de parcare.
„Lucram ca muncitor pe şantier. A venit criza şi nu am mai găsit de lucru. Ce să fac? Aici câştig bani”. Nu-l incomodează decât amenzile pe care le primeşte zilnic, dar pe care nu le-a plătit niciodată. În Piaţa Lahovari, un tip de 30 de ani zice că în parcare nu e loc pentru femei. „E competiţie mare, fiecare e cu zona lui, nu ne băgăm unul peste altul. Suntem 5 deja. Dar câştig bine: cel puţin 3.000 lei/lună.
„La internetcafe se câştigă mai prost”
Sâmbătă, ora 11.00, parcarea de la Universitate. Un băiat pe la 14 ani povesteşte: „Am venit devreme, mai fac şi eu un ban… Mai lucrez şi pe la internetcafe-uri, unde fac curăţenie, dar nu câştig suficient. Iar la şcoală merge…aşa ş-aşa, încerc să mă descurc şi eu.” Există şi riscuri ale meseriei. „Tocmai am ieşit din maşina jandarmilor, mi‑au cerut să-mi golesc buzunarele. Nu aveam încă bani. De obicei, după ce primesc nişte bani, fug să-mi cumpăr ceva de mâncare, sau să‑i las acasă”.
Nu există o evidenţă a numărului celor care îşi asumă ilegal rolul de şefi ai parcărilor din centrul oraşului. Nici o strategie de eliminare a lor. Reprezentanţii Primăriei Capitalei spun că pentru combaterea fenomenului nu există foarte multe soluţii, deoarece legea este deficitară: „Acţiunile Poliţiei locale sunt singurele soluţii posibile”.
În 2010, au fost date 793 de amenzi contravenţionale în valoare de 107.011 lei, dintre care au fost plătite doar 7, conform PMB.
În numai câteva ore am dat 12 amenzi. Mă întrebaţi câte au fost plătite până acum? Nici una. Cea mai bună soluţie ar fi amenda penală: să fie închişi sau să lucreze în folosul comunităţii.” JANDARM, Universitate
Eu am discuţii cu Poliţia Comunitară şi Poliţia Capitalei pentru că este adevărat că numărul celor care încasează taxe de parcare, în special în centrul Capitalei, este în creştere. Este adevărat că aceştia apar în special după ora 18.00, când parcările sunt libere. Trebuie să facem ceva pentru a împiedica acest fenomen.” SORIN OPRESCU, aprilie 2010
Câte locuri de parcare sunt în Bucureşti
3.747 de locuri de parcare sunt deţinute de Administraţia Străzilor Bucureşti, conform inventarului făcut în luna mai 2010.
90.000 pe zi este numărul estimat de maşini în trafic.
1.164.207 de maşini sunt înmatriculate în Capitală în acest moment, potrivit Poliţiei Capitalei.
Nu le mai daţi bani!
Pe internet, forumurile automobiliştilor bucureşteni sunt pline de discuţii pe tema parcagiilor. Solidaritatea e mare, îndreptată împotriva celor care percep taxe ilegale, dar şi împotriva autorităţilor. JackBlack povesteşte ce a păţit cu parcagii: „Am parcat la Polivalentă şi doi mi-au cerut 10 lei. Fiind foarte înverşunat împotriva celor de teapa lor, am sunat la 112. De acolo m-au direcţionat către o secţie de poliţie, unde îmi răspunde un domn sictirit care mă direcţionează către altă secţie – nu din centrală, ci mă pune să notez eu un număr de telefon. Am dat 5-6 telefoane, m-a redirecţionat dintr-o parte în alta ca în lanţul slăbiciunilor. Pe la telefonul numărul şapte, văd o maşină de poliţie în zonă. Zic „bun aşa”, închid telefonul, merg la ei şi îi reclam pe parcagii. Poliţiştii îi iau în maşină şi‑mi spun că le vor da amendă. După o oră, când am ieşit de la spectacol, cei doi erau din nou la datorie”. Atât JackBlack, cât şi majoritatea „forumiştilor”, consideră că cea mai bună soluţie e refuzul şoferilor de a plăti bani acestor „parcagii”.
Problema parcagiilor este semnalată şi pe site-ul www.politicipublice.ro, unde bucureştenii pot sugera soluţii. „Echipa noastră redactează o adresă oficială prin care solicităm autorităţilor competente punerea în practică a recomandărilor noastre”, explică Radu Oprea, care a introdus metoda SMART de politici publice în România.
