» De 11 ani, marcarea drumurilor nationale este apanajul aceleiasi firme.
» Romania este cele mai prost cotata tara europeana la capitolul accidente rutiere.
» Curtea de Conturi cerceteaza cheltuirea banilor publici pentru pasarelele de pe DN1.
Cu "ingaduinta" unor oficiali ai ministerului Transporturilor, de aproape 11 ani activitatea de marcare a celor 16.000 km de drumuri nationale este executata in regim de monopol de o singura firma: Plastidrum SRL.
Monopolul se va mentine si in urmatorii patru ani, avand in vedere ca in 2006 societatea a castigat inca o data licitatia (pe cinci ani) organizata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
Constituita initial ca un joint-venture intre Administratia Nationala a Drumurilor (AND, predecesoarea CNADNR) si firma elvetiana Plastiroute, Plastidrum SRL si-a majorat in mai multe randuri capitalul social, ajungandu-se la situatia in care compania de stat mai are doar 10% din actiuni.
Fara ca la data constituirii asocierii sa se fi facut vreo licitatie sau macar o selectie de oferte referitoare la firma privata ce urma a fi cooptata, AND (prin seful Serviciului Siguranta Rutiera, Maria Lascu) a ales: Plastiroute. In primii ani, cand AND avea un procent semnificativ din capitalul social, tot profitul a fost reinvestit, adica entitatea de stat nu a vazut nici un ban. Abia cand cota AND a scazut semnificativ, o parte din profit a fost distribuita sub forma de dividende.
Numai in 2006 contractul Plastidrum cu CNADNR s-a ridicat la 60 milioane RON, in conditiile in care un kilometru de marcaj pe axul drumului, pe DN1, costa aproape 1.000 de euro. Iar garantia lucrarii este de numai sase luni de zile, dupa care totul trebuie luat de la capat. Alti bani, alta distractie.
Directorul general al Plastidrum, Adrian Teodorescu, spune insa ca lucrarile executate de firma sa sunt de foarte buna calitate, la nivel european, fiind utilizata numai vopsea din import. El recunoaste ca cea mai mare parte a cifrei de afaceri a Plastidrum (aproape 80%) este obtinuta ca urmare a contractului cu CNADNR. Restul (20%) provine din contracte pentru drumurile judetene si strazile din diverse orase.
Alta afacere derulata de Plastidrum cu CNADNR este cea a marcajelor rezonante, pentru care exista doua solutii tehnice: aplicare la cald si la rece. In timp ce prima metoda nu costa decat 12 euro/mp, costul celei de-a doua este de aproape 19 euro. Evident, a fost aleasa solutia cea mai scumpa. Dincolo de faptul ca marcajul la rece se intareste greu (in sase ore), el este si toxic, motiv pentru care nu se mai utilizeaza in Uniunea Europeana. Mai mult, odata expirata durata de viata, marcajul cu pricina nu poate fi aplicat peste cel vechi, care trebuie eliminat. Operatiunea de stergere prin frezare scoate alti bani din buzunarul CNADNR, mai exact din cel al contribuabilului: intre 7 si 8 euro pe metrul patrat.
Potrivit datelor de la Registrul Comertului, Plastidrum a avut in 2005 un profit de 9,44 milioane RON, adica 94,4 miliarde lei vechi, de unde se vede ca afacerea este extrem de atractiva. Aceasta luand in calcul doar cifrele oficiale, declarate la Fisc.
Drumurile mortii
Caietele de sarcini pentru participarea la licitatii au mai fost cumparate, de-a lungul timpului, si de alte firme. Toate au renuntat apoi sa mai participe la licitatie, cu exceptia Euroconstruct, care a pierdut in 2006. Trebuie mentionat ca, de fiecare data, caietul de sarcini cu specificatiile tehnice a fost intocmit sub coordonarea Mariei Lascu, seful Serviciului Siguranta Rutiera din cadrul CNADNR.
Recent, noul director general al CNADNR, Mihai Grecu, s-a aratat intrigat de faptul ca o singura firma executa marcajele de 11 ani de zile, avand exclusivitate pentru inca cinci ani. Maria Lascu se disculpa, spunand ca nu este vina ei ca Plastidrum nu are contracandidati la licitatie si invoca nivelul ridicat al calitatii lucrarilor care "condamna" firma sa castige..
Fara a intra in detalii tehnice, despre calitatea marcajelor rutiere in Romania ne putem face o idee studiind statisticile oficiale (recunoscute si popularizate de CNADNR) referitoare la accidente. Astfel, tara noastra detine recordul nefast al numarului de decedati raportati la numarul ranitilor grav: 1/3. Media europeana este de 1/40, dar Romania sta mai prost la acest capitol chiar si decat Rusia (1/6), Ucraina (1/7) sau chiar vecinii nostri de la sud de Dunare, bulgarii – cu 1/8. Evident ca aceasta statistica, in afara de calitatea marcajelor, este influentata si de viteza excesiva sau de timpul in care ajunge ambulanta la locul accidentului. Nimeni nu poate insa banui ca in Rusia sau Ucraina ambulantele ajung chiar atat de repede incat sa permita salvarea mai multor vieti.
Afacerea "Pasarela"
Mai nou, Maria Lascu este chestionata de inspectorii Curtii de Conturi in legatura cu o alta afacere controversata a CNADNR: pasarelele pietonale de pe DN1 Bucuresti-Ploiesti.
Dupa cum recunoaste chiar Maria Lascu, inspectorii ii reproseaza faptul ca lucrarile la acestea au inceput inainte de obtinerea autorizatiei de constructie. Insa o alta chestiune ridica numeroase semne de intrebare, si anume faptul ca unele pasarele, cum ar fi cea din dreptul Institutului Meteo, au fost demontate la scurt timp dupa montare. Motivul? Cei de la CNADNR si-au dat seama ca drumul trebuia largit la sase benzi si pasarela era, deci, prea scurta. Cu alte cuvinte, banii s-au aruncat pe fereastra.
EXPERIMENT RATAT
» Autostrada "oarba"
Dupa cum a relatat cotidianul "Romania libera", de pe Autostrada Soarelui, Bucuresti-Constanta, se fura multe dintre panourile antiorbire; hotii valorifica prin centrele Remat sistemul de prindere, produs din aluminiu.
Experimental, pe tronsonul Fetesti-Cernavoda au fost introduse panouri cu prindere din plastic, dar lucrarea nu a fost inca receptionata de CNADNR.
"Nu noi stabilim elementele care se monteaza, ci antreprenorul si consultantul", spune Maria Lascu. Insa receptia este facuta de domnia sa.
