Vânzarea substabntelor etnobotanice prin aşa-zisele „magazine de vise” a căpătat în România dimensiunile unui fenomen. Mulţi tineri s-au apucat să consume astfel de substanţe halucinogene, pretins naturale, convinşi de preţurile rezonabile ale acestora, dar şi de faptul că le pot cumpăra chiar din magazine deschise sub ochii autorităţilor.
„Îngrăşământ pentru plante. Ingrediente: ketones mix, extracte din ierburi, glucoză. A se folosi cîte o doză la fiecare ghiveci de plante. Măriţi doza doar dacă planta e mai mare. Udaţi bine, nu amestecaţi conţinutul cu alte îngrăşăminte”. Aceasta este noua formulă sub care se vinde unul dintre cele mai periculoase droguri etnobotanice din România. Este vorba despre „Special Gold” care a ucis zece tineri numai anul acesta şi care este în acest moment interzis prin lege.
„Puful e cel mai bun. Nu te doare capul”
Comercianţii de plante etnobotanice se folosesc de o mare scăpare a legii: există doar 36 de substanţe interzise în mod expres. Acest lucru le-a permis vânzătorilor să aducă pe piaţa din România alte substanţe noi, care nu sunt pe listă. De asemenea, patronii „magazinelor de vise” au profitat şi de faptul că nici o autoritate a statului nu controlează ce conţine cu adevărat un astfel de plic, ci doar ceea ce scrie pe ambalaj. Astfel, multe dintre droguri au fost reintroduse sub denumirea de îngrăşăminte pentru plante sau ca plante pentru odorizarea camerelor. În unele cazuri s-a păstrat chiar şi denumirea veche a halucinogenului – cum ar fi cazul Special Gold, sau au apărut variante ale aceleiaşi mărci, ca de exemplu Special Cox. Primul „magazin de vise” în care am intrat pentru a cumpăra etnobotanice a fost „The Bulldog”, din zona Calea Victoriei din Bucureşti.
Reporter: Ce ne recomandaţi pentru o petrecere, o zi de naştere?
Vânzător: Vreţi ceva praf sau plante?
R.: Vreau praf, da.
V.: „Pur” este cel mai tare. Mai avem „Strong”-ul… Vreţi ceva mai tare sau…?
R.: Nu foarte tare.
V.: Class. Este unul dintre cele mai slabe.
R.: Da?
V.: Adică nu este nici foarte slab, nici foarte tare.
Am cumpărat un pliculeţ „de iarbă„ cu preţul de 35 de lei şi am mers mai departe să vedem ce vând şi alţi comercianţi. Din magazinul „My Spice” din zona Gorjului (Bucureşti) am cumpărat „Puf„, cu preţul de 20 de lei. „Iarba„ ne-a fost recomandată chiar de vânzător: „Nu te doare capul a doua zi, ca la altele. Ţine cam 3-4 ore”.
„Dacă n-a murit nimeni până acum, n-oi muri nici tu”
„Magazine de vise„ nu sunt doar în Bucureşti. În Braşov, de pildă, am dat peste o situaţie emblematică pentru România. Deşi au fost amendaţi de mai multe ori de Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, iar magazinul a fost chiar închis, patronii SC Costliv Expert SRL continuă să vândă etnobotanice. Noul magazin al acestor comercianţi se prezintă acum ca sex-shop, dar vinde şi alcool, tutun şi ţigări. Pe tejgheaua din faţa vânzătoarei am descoperit pliculeţele cu etnobotanice, iar printre acestea, surpriză: una dintre cele mai periculoase substanţe: „Special Gold„, cunoscută şi ca „sare de baie„, care a ucis mai mulţi tineri numai anul acesta.
Reporter: Spice Gold aveţi?
Vînzător: Special Gold.
R.: Ăsta-i praf, nu?
V.: Da.
R.: Nu-i pentru consum uman, nu?
V.: Nici unul nu e pentru consum uman.
R.: Aşa spuneţi voi, ca să-i păcăliţi pe ăştia…
V. (râde): Alţii scriu.
R.: Cu ăsta ce se face, ceai?
V.: Ei se face ceai. Pe fiecare chestie scrie aşa. Oricum, ăia de la control ştiu că nu e aşa.
R.: Dar nu mor, dacă iau din ăsta, nu?
V.: Nu, nu mori. Dacă n-a murit nimeni până acum, n-oi muri nici tu.
Vânzătoarea magazinului ne-a explicat astfel cum reuşesc ei să comercializeze substanţe interzise de lege: sub pretextul unor îngăşăminte de plante. Ca să demonstrăm că, de fapt, ceea ce scrie pe ambalaj e doar o găselniţă, am rugat-o pe vînzătoare să ne deschidă un plic chiar în magazin. Unul dintre noi s-a hotărât să testeze praful. Efectele testului nu au fost dintre cele mai plăcute. „Cobaiul” a simţit iniţial o stare de euforie, dar senzaţia de rău care a apărut ulterior a fost înfiorătoare.
Etnobotanicele, experimente medicale eşuate
Autorităţile recunosc că sunt neputincioase în faţa flagelului drogurilor etnobotanice. „Legea de interzicere a substanţelor etnobotanice avea doua avantaje: permitea actualizarea ori de câte ori era necesar, iar tentativa de vânzare era pedepsită. Constatăm că după ce a fost votată cu o largă majoritate în Parlament, ea nu acţionează în această formă pentru că lista de substanţe e actualizată doar prin hotărâre de guvern. Guvernul are prea multa treabă şi nu se mai gândeşte la sănătatea tinerilor”, afirmă deputatul Tudor Ciuhodaru, iniţiatorul actului normativ care interzicea cele 36 de substanţe etnobotanice. De altfel, când i-am prezentat parlamentarului un plic cu unul dintre produsele care se comercializează la liber acum în „magazinele de vise” şi l-am rugat să ne spună dacă este ilegal sau nu, acesta nu a putut răspunde. „Îmi e greu să apreciez ce e în acest plic, pentru că trebuie supus unei analize de laborator. Să ştiţi că de multe ori se găsesc portiţe şi în laborator, sunt tot felul de subterfugii prin care se maschează prezenţa unor substanţe”, a precizat deputatul.
Parlamentarul are o teorie cel puţin interesantă privind provenienţa drogurilor etnobotanice. „Există o întreagă piaţă a drogurilor de sinteză, multe dintre ele au fost produse ale industriilor farmaceutice şi nu şi-au găsit întrebuinţarea clinică. Cel mai adesea sunt canapidoide băgate în aceste produse etnobotanice, pentru că sunt euforizante. În fiecare zi apar noi substanţe şi în România nu se recunoaşte necesitatea cercetării într-un astfel de domeniu” , acuză Tudor Ciuhodaru. Practic, piaţa este o adevarată junglă, în care nu ai niciodată siguranţa că ceea ce cumperi este chiar ceea ce pretinde comerciantul. Legislaţia este atât de slabă încât poate să fie învârtită şi ocolită după bunul plac. Autorităţile sunt total depăşite, iar cei mai expuşi sunt tinerii, care pot cădea victime acestui haos şi acestei neputinţe a autorităţilor. Pentru statul român ambalajul contează, nu conţinutul. Şi asta o vedem în fiecare zi la scară largă, în toate domeniile.
La finele anului 2009, numărul magazinelor unde se vindeau plante botanice ajunsese la peste 300. În aceeaşi perioadă, peste 1.300 de persoane solicitaseră ajutorul medicului deoarece li se făcuse rău de la aceste droguri, potrivit NewsIn.
Primele semnale de alarmă au apărut însă atunci când mai mulţi consumatori au ajuns la spital în stare foarte gravă din cauza etnobotanicelor, unii dintre ei chiar pierzându-şi viaţa.
Deşi în luna februarie Guvernul a emis o ordonanţă prin care interzicea vânzarea a 36 de astfel de substanţe, comercianţii respectivi şi-au continuat nestingheriţi activitatea.
Reporterii incognito RL demonstrează astăzi că inclusiv produsele care au omorât oameni continuă să se vândă în „magazinele de vise” din România.
Şi pensionarii se droghează
Consumatorii de plante etnobotanice sunt în proporţie covârşitoare bărbaţi (81%), din mediul urban (88,4%). Aproape jumătate sunt persoane fără ocupaţie, şi numai 9,1% sunt elevi. Vârsta minimă a celor descoperiţi că au utilizat aceste substanţe este de 15 ani, dar s-au identificat şi persoane în vîrstă. De altfel, 1,7% dintre consumatori sunt pensionari, vârsta maximă fiind de 53 de ani. (Sursa: studiul „Profilul pacientului consumator de produse etnobotanice„).