» Producatorii de droguri inventeaza pe banda rulanta noi varietati de amfetamine – de tipul ecstasy.
» Pana la depistarea lor de catre autoritati si includerea pe lista substantelor interzise, fac ravagii printre consumatorii de droguri.
» Recent, dealerii au scos la vanzare, "drug-designer"-ele, substante cu acelasi calitati ca ale drogurilor "usoare", dar care, pana una-alta, nu sunt interzise detinerii.
"Au aparut pe piata, cam de un an, asa-numitele «drug-designer» care au acelasi efect terapeutic ca si drogurile, dar care nu sunt supuse controlului. Adica nu sunt interzise la detinere", spune comisarul-sef Marioara Marian, sefa Laboratorului Central de Analiza si Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul Directiei Antidrog (DA) a IGP. "In special e vorba de substante care inlocuiesc pastilele de tip ecstasy, adica toti derivatii de amfetamina, care este un stimulent al sistemului nervos central, iar zeci de derivati din categoria ecstasy au un efect halucinogen", explica Marioara Marin, chimista experta in droguri de mai bine de 20 de ani. Daca o vezi, ai crede mai degraba ca este specialista in retete culinare, nicidecum in cocktail-uri de droguri.
"Drogul e cel care da dependenta"
La inceput in compozitia pastilei de ecstasy a fost introdus un nou derivat de amfetamina, pentru ca ulterior "drug-designer"-ul sa ramana singur. Iar acesta nu intra sub efectul Legii 143/2000, privind regimul, consumul si traficul de droguri. Iar cum legea romaneasca este aliniata legilor europene, doar in momentul in care se va stabili ca un nou drog sa fie introdus in lista Romania il va introduce. Mai mult, "consumul de «drug-designer» nu produce un sevraj insuportabil incat sa ajunga la spital", adauga specialista Marioara Marian. "Chimistii producatorilor de droguri, din laboratoarele clandestine, de mare valoare profesionala, modifica permanent structura chimica a drogurilor in asa fel incat sa obtina un nou compus care sa ocoleasca legea", aproape ca ofteaza politista. In concluzie, subliniaza Marioara Marin, un drog nu e drog daca nu-ti produce dependenta si trebuie ca, mai intai, aceste "drug-designere" sa fie testate si sa se demonstreze ca dau dependenta. Abia apoi urmeaza sa fie incluse in tabelele anexe ale Legii 143/2000.
Drogati de la "categoria grea"
Dorel, zidar de meserie, si Marin, zugrav convertit in sofer, au 21, respectiv 24 de ani si sunt internati la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" pentru dependenta de droguri. Ambii sunt recidivisti, primul e pentru a patra oara aici, iar al doilea e doar la a doua vizita. In niste pijamale mototolite, cu cearcane imense, vinetii, au miscari de zombi. Mai au putin si termina dezintoxicarea. Aproape ca rad cand sunt intrebati de Ecstasy sau "drug-designer". Ei fac parte din categoria grea a dependentilor. Heroina le-a topit adolescenta si inceputul tineretii. Dorel a tras prima tigara cu heroina la 15 ani, iar Marin la 16. Au urmat rapid folia si, inevitabil, seringa. Au luat-o de la scoala, de la prieteni. Primele tigari pe gratis. Apoi, din salariu, din furat si din ce mai vindeau de prin casa. Povestile sunt trase la indigo. "In gandu’ meu vreau sa ma las. Cre’ ca am 80% sanse…", bolboroseste nesigur Dorel, uitandu-se aiurea printre gratiile de la fereastra. Marin e mai optimist isi da 90%. "Sa nu minti doctoru’. Sa-i spui cu cat te droghezi", il dadaceste el pe un pusti venit sa se interneze de mana cu maica-sa. "astia declara un consum mai mare si doctorii ii dau mai multe medicamente de-i chiauneste de cap", explica el doct. Apoi cade iar in depresie: "Da’ ce sa fac, tata m-a dat afara si n-am unde sa ma duc. As vrea sa imi gasesc un serviciu si sa rup anturajul…". Antebratul stang ii e brazdat de zeci de taieturi fine, de lama de barbierit. Atunci cand s-a automutilat a crezut ca e o idee buna…
La heroina dependenta e imediata
"Consumatorii de droguri de tip «ecstasy» nu ajung la noi decat extrem de rar sau doar in cazul polidependentei", spune doctorul Lucian Vasilescu, seful Sectiei 16 Toxicomani de la Spitalul Obregia. "Dependenta de amfetamine ramane o tulburare cronica, dar, comparativ cu cea a heroinei, este mai putin masiva, dureaza mult mai mult timp pana se instaleaza. La heroina dependenta vine dupa cateva doze, uneori chiar una singura, pe cand la ecstasy se poate instala dupa cativa ani daca e vorba de un consum ocazional", precizeaza medicul. Apoi vine cu o explicatie soc: "Drogurile nu sunt atat de daunatoare organismului din punct de vedere fizic pe cat se presupune. Efectul negativ de baza il constituie dependenta si faptul ca antreneaza un mod de viata centrat pe procurarea si consumarea drogului, cu consecinte ca infractionalitatea si dezinsertia sociala. Daunatoare cu adevarat e calea de administrare intravenoasa, cu risc de deces prin supradoza, hepatita B si C si SIDA. Dupa stiinta mea, numai in Bucuresti se inregistreaza anual 10-12 decese de pe urma supradozei".
Societatea nu e pregatita pentru fostii dependenti
Doctorul Vasilescu interneaza anual in sectia sa circa 800 de toxicomani, din care 90% revin pentru "recadere". Majoritatea au intre 16 si 24 de ani si provin din toate categoriile sociale, dar cu precadere din medii defavorizate si familii dezorganizate. Aproape toti sunt dependenti de heroina intravenos, doar doua-trei cazuri fiind cauzate de cocaina sau de cocteilul "Speed ball", adica heroina si cocaina simultan. Dat fiind faptul ca heroina este un deprimant, iar cocaina un stimulent, amestecul este consumat ori pentru a scapa de somnolenta, ori de starea de supraexcitare. Efectul e devastator pentru sistemul nervos. Costul tratamentului "all inclusive" al unui singur dependent se apropie de un milion de lei, iar durata se intinde pe parcursul a doua-trei saptamani. "Un dependent nu ar veni la spital daca nu si-ar dori sa scape de drog. Daca e depistat pozitiv cand nu ar trebui, e externat pe loc. Rostul gratiilor este de a-i proteja de eventualii furnizori de droguri. Cu toate acestea, reintegrarea sociala posttratament, veriga indispensabila a unui lant terapeutic corect, lasa de dorit. Societatea nu e pregatita sa reprimeasca in mijlocul ei un toxicoman", explica psihiatrul. Chiar asa, cati ar angaja un fost drogat?
Bucuresti, incubatorul de drogati
"Din 25.000 de consumatori de heroina injectabila, in Bucuresti in tratament de substitutie se afla in acest moment doar 800 la clinicile Ministerului Sanatatii Publice, 60 la noi, in centrele de tratament cu metadona, si in jur de 150 la centrul Agentiei Romane Anti-SIDA in parteneriat cu Institutul Matei Bals", spune medicul psihiatru Gabriel Cicu, seful serviciului Asistenta Integrata din cadrul Agentiei Nationale Antidrog (ANA). In ceea ce priveste consumatorii de canabis, droguri de sinteza de tip ecstasy si LSD, acestia inca nu vin la tratament, recunoaste doctorul: "La acestia dependenta se instaleaza pe termen lung. Sunt inca in faza de «incubatie». Trebuie sa ne pregatim din timp pentru ca profilul acestui dependent este diferit, in sensul ca este un personaj mult mai integrat social, iar tulburarile sunt mai mult psihice decat fizice. Momentan nu suntem inca pregatiti. Pentru moment, avem cinci centre de tratament cu metadona si cu un nou substitut cu denumirea comerciala de Subaxone". Potrivit statisticilor ANA din 2004, prevalenta consumului de droguri ilegale de-a lungul vietii in functie de grupa de varsta arata ca cei mai multi consumatori au varste intre 25 si 34 de ani, urmati de cei aflati in categoria 15-24 de ani. In ceea ce priveste preferintele narcomanilor, canabisul e pe primul loc, urmat in ordine de cocaina, heroina, ecstasy, amfetamine si LSD.
Traficantii, interesati de tiganii nostri pentru pasaportul romanesc
"In munca asta, daca nu ai si un dram de noroc, risti sa ramai fara vreo satisfactie profesionala", marturiseste sincer subcomisarul Valer C., ofiter specialist in cadrul Directiei Antidrog (DA) a IGP. Din 2003 se ocupa de combaterea traficului de droguri si din 2005 a fost avansat la unitatea centrala DA. A participat, si ca ofiter sub acoperire, la 17 actiuni de mari dimensiuni, care s-au soldat cu circa 50 de arestati, cu totii condamnati, din care la patru a avut placerea sa le puna personal catusele. "Retelele mari de traficanti, cele internationale, care au recrutat romani, in special de etnie roma, nu isi aduc drogurile in Romania pentru consum. Cererea nu e asa de mare. Interesul lor este mai mult pentru pasaportul romanesc, care ii ajuta sa patrunda, cu drogurile aduse din Turcia sau intrate in tara prin portul Constanta, mai usor in Occident. In prezent se deruleaza circa zece operatiuni internationale, pe diferite categorii de droguri, din care unele au implinit un an de cercetari. Bineinteles, sunt implicati si romani", dezvaluie politistul.
Mercurial
Canabisul este cel mai ieftin drog de pe piata. O tigara se vinde cu preturi intre 30.000 si 50.000 de lei vechi, in functie de cantitate. O pastila de ecstasy variaza intre 8 si 15 euro, heroina costa intre 25 si 45 de lei doza, dintr-un gram – care se vinde cu 100 de euro – putandu-se prepara de la 10 pana la 18 doze. Cea mai scumpa ramane cocaina, al carei pret variaza intre 150 si 200 de euro gramul.
Locatii
Cele mai cunoscute locuri de unde un dependent isi poate procura drogul ni le-au dezvaluit chiar cei doi toxicomani intervievati. Sunt de altfel zone notorii de ani de zile: Aleea Livezilor din Ferentari, Piata Bobocica din Vitan, strada Matasari, strada Orzari si Piata Crangasi. Oricum, unui nou-venit nici un dealer nu-i va vinde droguri decat daca este condus de un client mai vechi sau de un om de incredere.
Marci
Intre 2004 si 2006 au fost identificate pe teritoriul Romaniei aproximativ 130 de simboluri pentru comprimatele de ecstasy. Imaginatia producatorilor de droguri capata in unele cazuri aspecte ilare. Astfel, regasim imprimate pe pastilele respective siglele unor firme celebre de automobile sau parfumuri, case de moda, bauturi cunoscute si ceasuri elvetiene de renume: Armani, Bacardi, Budha, Ferrari, Mitsubishi, Mercedes, Nike, Rollex, Smiley, Yin Yang, Versace etc.
Capturi
In 2007 Directia Antidrog din cadrul IGP a confiscat aproape o tona si jumatate de droguri, din care 120 kilograme de heroina, 45 kilograme de cocaina, peste 20.000 de comprimate de ecstasy (MDMA), circa 7 kilograme de opiu, 1,25 tone de canabis si 4 kilograme de hasis. Au mai fost capturate 7000 de comprimate de metadona si peste 4000 de litri de precursori.
