Dupa scrisoarea deschisa adresata presedintelui Traian Basescu – prin care acuza Serviciul de Protectie si Paza (SPP) ca a devenit o mama buna pentru o serie de fosti securisti sau activisti -, colonelul Mircea Gainusa a acceptat un interviu, in exclusivitate pentru “Romania Libera”. Gainusa a nuantat invinuirile pe care le aduce actualei conduceri a SPP, in frunte cu generalii Pahontu si Burian. Data fiind gravitatatea afirmatiilor, am contactat serviciul de presa al SPP, solicitand sa ne puna in legatura cu ofiterii incriminati in interviu, pentru a le consemna punctele de vedere. Ni s-a spus ca multi dintre ei sunt in misiuni, numerele de telefon sunt secrete, iar singura solutie este ca aceste puncte de vedere sa fie consemnate si transmise ziarului de catre serviciul de presa. Nu am primit raspunsuri individuale, asa cum am solicitat, ci un material generic, asumat de conducerea SPP, pe care il publicam integral.
Mircea Gainusa: Dupa decembrie 2005, in functii de conducere au fost numiti ofiteri care inainte de ’89 au activat in structurile trupelor de securitate, in Securitatea romana sau in partidul comunist. SPP a devenit o structura in care sunt ascunse cadre militare care au apartinut fostelor institutii represive sau au activat ca inalti demnitari, salariati ai CC ai UTC.
Romania libera: Sustineti ca foste cadre din PCR sau din Securitate conduc acum SPP-ul. Cum este posibil?
M.G: Dupa toate probabilitatile si informatiile pe care le am, a fost un ordin dat imediat dupa 1989 ca activistii si securistii sa fie reactivati in structurile informative nou create. Ordinul este urmat si acum.
R.l.: Ati adus grave acuzatii directorului Serviciului de Protectie si Paza. Le puteti proba?
M.G.: In varful acestor structuri reactivate recent in cadrul SPP este Lucian Pahontu, chiar directorul SPP. A lucrat in structurile Trupelor de Securitate. El spune ca a fost angajat al MApN inainte de 1989. Trebuie precizat insa faptul ca Ministerul de Interne, pentru anumite specialitati militare cum ar fi geniu, intendenta, finante, transmisiuni, isi pregatea cadrele proprii la scolile care apartineau MApN. Scolile erau in subordinea Ministerului Apararii, dar existau clase separate pentru Ministerul de Interne. De exemplu, in cadrul Scolii de Transmisiuni de la Sibiu, scoala absolvita de Pahontu, erau clase separate pentru MI si MApN. Pahontu a urmat cursurile de transmisiuni intr-o clasa rezervata special pentru structurile de securitate ale MI. Modul de intocmire a documentelor pentru a se inscrie la aceste clase speciale era total diferit fata de clasele rezervate MApN. Diferit era si dosarul de cadre intocmit pentru MI. Pentru trupele de securitate originea trebuia sa fie una sanatoasa. Studentii de la Transmisiuni care urmau cursurile claselor de securitate se specializau in activitati specifice: tehnica de bruiaj, de filaj, de interceptare a telefoanelor, tehnici operative de montare a aparatelor de ascultare. Aceste tehnici au fost invatate de Pahontu la Scoala de Transmisiuni de la Sibiu.
R.l.: Care a fost evolutia profesionala a directorului SPP?
M.G.: Dupa ce a absolvit scoala de Sibiu, acesta a fost repartizat la o unitate ce apartinea Ministerului de Interne. Aici a lucrat pana dupa 1989. Asa s-a specializat in transmisiuni, dar folosind tehnicile specifice securitatii inainte de 1989. Pahontu a declarat ca a lucrat la o unitate militara unde a pregatit generatii de soldati in domeniul transmisiunilor. Daca a fost un simplu ofiter, cum se justifica evolutia sa fulminanta?
R.l.: Ce s-a intamplat dupa 1989? Unde a lucrat?
M.G.: Trupele de securitate au fost desfiintate imediat dupa Revolutie. Multi care au facut parte din organele de represiune au fost transferati la Jandarmerie. Printre acestia se numara si Pahontu. El a evoluat foarte repede. Nu se poate explica cum a reusit sa ocupe asemenea functii in conditiile in care el avea doar pregatire de transmisionist. Nu se justifica pregatirea sa pentru ocuparea postului de director al SPP.
R.l.: Acuzati in scrisoare si culegerea si stocarea de informatii…
M.G.: Potrivit legii nr. 191/1998, SPP are ca atributii: organizarea si executarea unor activitati pentru prevenirea si anihilarea oricaror actiuni prin care s-ar atenta la viata, integritatea fizica, libertatea de actiune si sanatatea persoanelor a caror protectie este obligat sa o asigure, precum si culegerea de date si informatii necesare pentru indeplinirea atributiilor mentionate anterior. Totusi, sunt informatii in interiorul SPP ca generalul maior Lucian Pahontu ar fi ordonat unor ofiteri care indeplinesc atributii pe linia protectiei demnitarilor sa culeaga si date si informatii despre acestia. Aceste informatii, intrucat ocolesc structura specializata a serviciului, ar putea fi folosite in defavoarea demnitarului vizat.
R.l.: Ati declarat in scrisoare ca si generalul Alexandru Burian este un fost securist reactivat…
M.G.: Actualul general Alexandru Burian a fost membru al Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist. Era insarcinat cu munca UTC in armata. El reprezenta cureaua de transmisie intre armata si conducerea partidului. A fost angajat al UTC, nu al armatei. Indeplinea munca de partid in unitatea militara. El a absolvit Academia Politica din cadrul Academiei Militare, un fel de “Stefan Gheorghiu” al MApN. Dupa 1989, si-a dat cateva diferente si a primit diploma de absolvent al Academiei de Comanda din cadrul Academiei Militare.
R.l.: Ati amintit la un moment dat in scrisoarea adresata lui Traian Basescu de “generalul Heroina”, coleg de activitate de partid cu generalul Burian…
M.G.: Generalul Burian nu are pregatirea necesara, de initiere pentru munca speciala pe care o coordoneaza in SPP. De altfel, el a fost transferat dupa Revolutie de la UTC in Ministerul de Interne, la fostul “Doi si un sfert” (actuala UM 0962) cu ajutorul unor fosti colegi de la UTC, care au ocupat functii importante in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, chiar functii de secretar de stat, precum Toma Zaharia. A avut “spatele” asigurat. Generalul Burian a recurs si la numeroase ilegalitati in calitatea sa de director de departament al SPP. El a fost in conflict de interese cand l-a angajat pe fiul sau la SPP. Fiul lucreaza intr-o activitate specifica, activitate coordonata de tata. Vi se pare normal?
R.l.: Sunt multi colonei din cadrul SPP acuzati de dumneavoastra ca au facut parte din fosta Securitate…
M.G.: Da. Colonelul Dorel Nutu a fost adus de Pahontu. El a fost numit pe functie in SPP la data de 15.12.2005 prin transfer de la Comandamentul Trupelor de Jandarmi. Istoricul lui e interesant. In 1993 a fost reactivat si incadrat la Sectia 5 de Politie. Conducerea MAI, afland despre implicarea sa nemijlocita in evenimentele din decembrie 1989, a desfiintat functia pe care acesta o ocupa, colonelul Nutu fiind obligat in acest fel sa se transfere la Comandamentul Trupelor de Jandarmi Bucuresti. A fost cercetat de Parchetul Militar, fiind acuzat ca a participat la represiunile puse la cale de regimul ceausist impotriva Revolutiei de la Timisoara. Drept urmare, a fost trecut in rezerva. Acuzatiile aduse se refera la participarea la incinerarea si aruncarea la canal a cenusii victimelor de la Timisoara. Insa, in ciuda cercetarii penale, Nutu a fost reactivat si transferat la MAI. Dupa care Pahontu l-a pus director al unui important departament in SPP.
R.l.: Apare in scrisoare si numele colonelului Nedelea…
M.G.: Colonelul Costin Nedelea provine din fostele cadre ale Departamentului Securitatii Statului. A lucrat la SRI si a fost mutat dupa 2005 la SPP. A primit direct functia de comandant al Unitatii de documentare-informatica prin incalcarea normelor interne ale SPP privind transferul dintr-o institutie in alta si prevederile legale in domeniu privind participarea la concursul de ocupare a unor functii ierarhic superioare. Desi nu avea decat doua zile vechime in SPP, i s-a acceptat participarea la concurs si chiar l-a castigat, in conditii indoielnice. S-a ajuns astfel ca atat comandatul unitatii conduse de Nedelea, cat si loctiitorul si sefii celorlalte substructuri din cadrul unitatii sa fie conduse de persoane reactivate din structurile fostei Securitati. Nedelea si-a adus in subordine oameni cu care a lucrat la vechea Securitate.
R.l.: Ati denuntat si persoane din conducerea SPP care ar avea probleme cu legea.
M.G.: Colonelul Petru Caba, angajat tot sub conducerea lui Pahontu, adica in noiembrie 2006. Inainte de 1989 a fost ofiter in MApN, dar a fost judecat de Consiliul de Onoare si trecut in rezerva pentru furt si sustragerea armamentului din dotare. Ulterior anului 1989, Caba a fost activat din nou si incadrat la Politia de Frontiera Satu Mare. Chiar atunci cand a fost angajat la SPP, colonelul Caba era cercetat pentru luare de mita si trafic de influenta. Deci un recidivist. Iata si alt personaj cercetat pentru infractiuni de tot felul: maiorul Ioan Sarla. Acesta are doua dosare penale, unul pentru punerea in circulatie a unui autoturism neinmatriculat si al doilea pentru conducerea unui autoturism sub influenta alcoolului, cand a produs un grav accident de circulatie pe raza municipiului Alba Iulia. Al doilea caz a fost musamalizat, in conditiile in care in masina care a provocat accidentul se afla o doamna procuror. Pentru angajarea lui Caba la SPP intr-un post de conducere, persoane din jurul lui Pahontu au exercitat presiuni asupra ofiterului care ocupa functia respectiva. In speta, este vorba despre Cristian Costache, obligat sa se pensioneze pentru a-i lasa locul liber lui Ioan Sarla.
R.l.: Dupa aceste dezvaluiri, se fac presiuni asupra dumneavoastra, sunt incercari din partea conducerii SPP de a va reduce la tacere?
M.G.: Ca o dovada ca cele relatate pana acum sunt reale, reprezentantii fostelor institutii represive carora le-am adus acuze au trecut la amenintari directe, atat prin mass-media, cat si prin folosirea institutiilor statului de drept in acest sens. Astfel, serviciul secret al MAI, in speta UM 0962 Constanta, intreprinde masuri specifice serviciilor secrete de verificare a persoanei mele si a familiei. Sunt supus la diferite presiuni pe aceasta linie. Sunt culese informatii despre mine, sotia si copilul meu. L-am sunat personal pe colonelul Badea, caruia i-am pus in vedere ca voi da in judecata institutia pe care o conduce.
