Dintr-un salariu de sindicalist şi din meditaţiile la matematică ale soţiei se pot cumpăra două vile în centrul Bucureştiului. Aşa explică preşedintele Confederaţiei Sindicale Meridian, Ion Popescu, cum şi-a dobândit averea. ANI susţine însă că între veniturile acestuia şi proprietăţile cumpărate este o discrepanţă majoră şi a început o anchetă.
Preşedintele Confederaţiei Sindicale Meridian, Ion Popescu, şi-a trecut în declaraţia de avere nu mai puţin de patru locuinţe: un apartament situat în vecinătatea Primăriei Sectorului 1, despre care sindicalistul spune că l-a primit moştenire în 1979 şi trei vile achiziţionate în perioada 2001-2003. Două dintre case sunt în proprietatea familiei Popescu în proporţie de 100%, iar cea de-a treia – 50%, restul aparţinând unor rude.
În afară de aceste proprietăţi, sindicalistul nu a mai declarat alte bunuri. Popescu nu are astfel maşini, plasamente financiare şi nici împrumuturi de la bănci sau de la persoane fizice. Cu toate acestea însă, averea preşedintelui Confederaţiei Meridian a stârnit atenţia inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Asta pentru că liderul de sindicat nu poate să dovedească şi sursele de bani cu care şi-a cumpărat casele respective. Diferenţa dintre valoarea proprietăţilor şi veniturile familiei Popescu (salariul de sindicalist şi pensia soţiei, în total aproximativ de 1.300 de euro lunar) este considerabilă. Concret, inspectorii ANI au constatat că în perioada 2001-2010, veniturile familiei sindicalistului au fost în jur de 70.000 de euro, în schimb valoarea caselor este aproape dublă. În plus,Proxy-Connection: keep-alive
Cache-Control: max-age=0
indicalistul ar fi constituit în această perioadă depozite bancare la diferite bănci de peste 100.000 de euro.
Vile roz bine păzite
Pe strada Maria Hagi Moscu, din sectorul 1 al Capitalei, foarte aproape de sediul Guvernului, se înalţă una din casele lui Popescu, care, deşi nu impresionează printr-un stil arhitectural ieşit din comun atrage ca un magnet privirile trecătorilor. Unul dintre motive este culoarea imobilului, roz strident, iar al doilea – înălţimea de patru metri a gardului, deasupra căruia au fost sudate nişte ţepuşe.
Cealaltă casă a lui Popescu este situată tot în sectorul 1 al Capitalei, pe strada Gala Galaction, pe lângă Piaţa Domenii. Interesant, şi această casă are tot culoarea roz, iar gardul, ceva mai mic în înălţime, 2,5 metri, este dotat cu un rând de ţepuşe ameninţătoare. Cele două proprietăţi, cu terenurile aferente, în jur de 550 de metri pătraţi, au fost evaluate de către experţii ANI la peste 150.000 de USD, conform preţurilor de la începutul anilor 2000. Suma depăşeşte de aproape două ori veniturile declarate ale familiei sindicalistului.
Banii? „Din meditaţii la matematică”
Întrebat de unde a avut banii pentru achiziţia celor două vile şi jumătate, Ion Popescu ne-a explicat: „Pe mine m-a prins Revoluţia cu cel puţin 600.000 de lei bani cash, în casă. Eu n-am avut maşini, tablouri şi nici nu m-am dus în excursii în străinătate. Împreună cu soţia am făcut meditaţii la matematică cu elevi. Chestia ne-a mers foarte bine, până prin 1998, când Remeş a dat o lege prin care a încercat să reglementeze această activitate”. Ion Popescu spune că a câştigat foarte bine din meditaţii şi că a fost un om chibzuit, care şi-a pus banii deoparte.
Specialist în vânzări anterioare
Liderul de sindicat mai spune că a cumpărat după Revoluţie trei apartamente, pe care le-a vândut succesiv, iar din banii rezultaţi şi-a achiziţionat vilele. „Sunt cinstit ca lacrima. Eu n-am avut firme prin care să fac afaceri cu statul şi să mă îmbogăţesc. Eu nu mi-am bătut joc de patrimoniul sindical ca alţi lideri. Deşi puteam să ies de zece ani la pensie şi s-o cumulez cu salariul de lider sindical, am preferat să primesc doar salariul de la confederaţie. Să ştiţi că sunt un om modest, care nu le are cu restaurantele şi cu excursiile”, explică Ion Popescu.
Când l-am întrebat despre cei peste 100.000 de euro rulaţi prin conturile familiei în ultimii ani, liderul sindical a părut iniţial pus în încurcătură, după care şi-a revenit şi ne-a precizat: „Nu cred că am avut atâţia bani, dar orice e posibil. Vreau să vă spun că nu eu mă ocup de banii familiei, ci soţia mea. Ceea ce este cert, acum nu mai avem nici un ban în conturi”.
Sindicaliştii, la a doua declaraţie de avere
Parlamentul a decis în toamna anului 2010 ca preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale să fie şi ei controlaţi la averi de către ANI. Primele declaraţii de avere ale liderilor sindicali au apărut anul trecut. Ele au scos la iveală venituri de zeci de mii de lei încasaţi de către cei care apără drepturile salariaţilor din România, sume rezultate din cotizaţiile acestora şi din participările ca membri în diferite AGA sau CA-uri. PSD a încercat anul trecut să scoată această categorie profesională de sub incidenţa declarării publice a averilor, dar n-a reuşit.
Hossu şi Petcu nu şi-au depus declaraţiile de avere
O parte dintre liderii marilor confederaţii sindicale nu au reuşit să-şi depună declaraţiile de avere în termenul legal, care s-a încheiat pe 15 iulie. Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa, a declarat pentru România liberă: „Ca preşedinte de confederaţie nu am depus nimic. Ca membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune am depus declaraţii de avere şi anul trecut, şi anul acesta”.
La rândul său, Marius Petcu a fost mai virulent: „Inspectorii ANI nu trebuie să se mai agite în cazul meu. Între mine şi ANI există de ceva vreme o corespondenţă intensă, aşa că de ce să le mai depun declaraţii de avere?”.
