Demnitarii nu sunt doar cei care ocupă vremelnic o funcţie, ci şi modele pentru restul românilor. Ei dau tonul în materie de haine, maşini şi case, aşa cum ar trebui să dea tonul şi în ceea ce priveşte lucruri mult mai profunde: decenţă, moralitate, bun-simţ.
Am vrut să aflăm ce informaţii ne dau casele despre calităţile umane ale mai multor demnitari şi am prezentat fotografii ale vilelor acestora, pentru a fi comentate de psihologii Bogdan Lucaciu şi Hanibal Dumitraşcu şi de un arhitect de la „Universitatea de Arhitectură Ion Mincu”, care a dorit să rămână anonim.Primului i s-au adus la cunoştinţă numele proprietarilor, în timp ce ultimii doi au comentat imaginile „în orb”.
Cel mai mare ou din politica românească
Cornu. Deşi domeniul se întinde pe un deal, prin îngusta deschidere de la şosea nu se zăreşte decât o modestă vilă cu acoperiş de tablă. O potecă discretă o ia la stânga, ducând spre adevărata mega-reşedinţă de vacanţă a lui Adrian Năstase. Cea mai mare parte a domeniului său e pitulată în spatele caselor modeste ale vecinilor, care beneficiază însă de un generos front stradal, jucând rolul de barieră vizuală pentru privitorul indiscret. În faţa vilei principale, fostul premier şi-a pus un „ou” de grădină, cu înălţimea de aproximativ 1,5 metri, decorat cu motive sacrale.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E un ranch crescut prin adăugiri succesive, reprezentând spiritul de acumulare. Se vede şi din forma parcelei de teren, semănând cu o caracatiţă, care se întinde în toate părţile. Oul pus în faţa casei vrea să fie un simbol al producţiei de ouă, exact ca întreprinderile socialiste, care totdeauna aveau o statuie întruchipând unul din produsele uzinei. Ce mă intrigă e chestia asta cu «să fie ascunsă». Mă întreb de ce, doar nu fabrică armament”.
H.D. „Pare a fi o realizare generată de o patologie a crizei de identitate a proprietarului ajuns în situaţia de a accede la resurse pe care în mod raţional nu ştie şi nu poate să le gestioneze. Proprietatea este o excrescenţă, materializarea delirantă a fantasmelor unei persoane ajunse în situaţia de a avea putere fără a fi educată să o exercite, fără a fi constrânsă de un cod moral şi etic pe care să şi-l fi interiorizat”.
Arh. „Cuiva pot să-i placă construcţiile mai labirintice. La unul din corpurile de clădire există un tip de panotare japonez şi un chioşc care imită o pagodă. Din păcate, desenul japonez nu se leagă de restul casei, care n-are nici un stil”.
Vezi galeria foto cu vila lui Adrian Năstase
Casa de tihnă a „boierului” Isărescu
Snagov. Guvernatorul BNR duce o viaţă retrasă într-o vilă amplasată într-o livadă perfect dreptunghiulară, îngrijită ca la carte. Lucrările agricole sunt supravegheate, spun sătenii din Snagov, chiar de către soţia guvernatorului BNR. Vila mai deţine şi o piscină acoperită, şi un teren de tenis privat. La marginea proprietăţii, Mugur Isărescu a plantat mai multe rânduri de pomi.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E casa de tihnă de la ţară a boierului. Proprietarul e un pic ţăran, un pic legat de glie şi produce, îi place munca. Numărul de mese din grădină, trei la număr, arată că e locul unde viziuni diferite pot să găsească o mediere. Căsuţa din spate, replică a celor de la Muzeul Satului, reprezintă nevoia de a te retrage undeva chiar din mijlocul alor tăi. E o persoană mai romantică, ce are nevoie din când în când de intimitatea lui, de un loc de gândire”.
H.D. „Proprietarul acestui conac pare a fi un urmaş al vechilor boieri valahi. A ales să locuiască izolat, printre hectare de culturi agricole, ca să nu aibă un contact direct cu propriii membri ai comunităţii pe care o reprezintă. Singurătatea proprietarului este generată de viziunea bucolică şi nerealistă pe care o are în legatură cu viaţa”.
Arh. „Strict ca morfologie arhitecturală e mai temperată. Are oarecum o alură de conac tradiţional şi foloseşte elemente din arhitectura tradiţională.”
Vezi galeria foto cu vila lui Mugur Isărescu
Ce a scris Videanu pe fundul piscinei
Snagov. În spatele cimitirului de la Snagov, printre clădiri modeste, unele chiar în paragină, se ridică palatul ministrului Economiei, Adriean Videanu. Pe fundul piscinei turcoaz, care ocupă partea din spate a domeniului, au fost inscripţionate două litere în stil gotic, „M” şi „A” unite printr-o liniuţă şi încadrate de o bulină albă, semnificând, cel mai probabil, iniţialele cuplului Mioriţa-Adriean, însă paleta de posibile sensuri poate fi mult mai largă : Milionar-Adriean, Ministru-Adriean, Marmosim-Adriean.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E o casă în stil colonial, autosuficientă, părând să cuprindă tot ce are nevoie un clan. Aduce a curtea unui nobil medieval, numai ziduri de cetate împrejur n-are. E foarte multă piatră şi grădiniţă puţină. Totul e uşor aseptic, adică piatra se curăţă, se spală, nu-i noroi, de parcă proprietarul se fereşte de pământ”.
H.D. „Proprietarul pare a fi dezvoltat sindromul megalomanic al lui Nicolae Ceauşescu. Casa striveşte orice altă construcţie din zonă, părând a fi mai mare decât biserica din localitate. E o încercare în plan simbolic de a impune comunităţii ideea că centrul de putere al acesteia e reprezentat de către acest proprietar”.
Arh. „Încearcă să aibă un monumentalism clasic, însă e o casă foarte încărcată cu de toate pe ea – rond pentru maşini, mică seră, piscină, coloane – şi care nu are nici un fel de sensibilitate faţă de natură. E urâtă, fără nici un fel de stil, un display de bogăţie şi egolatrie, un microcosmos ce pune împreună o mulţime de clişee de lux care nu dovedesc cultură”.
Vezi galeria foto cu vila lui Adriean Videanu
Tăriceanu, un Sergiu Nicolaescu mai „tânăros”
Ciofliceni. Casa de 500 de mp a lui Călin Popescu Tăriceanu beneficiază de o ieşire generoasă către Lacul Snagov, dar este înghesuită între cele două proprietăţi vecine. Arhitectura este o combinaţie interesantă de modernism şi clasic, dominantă fiind ideea de funcţionalitate. Are un garaj construit sub pământ şi acoperit cu gazon, precum şi o piscină.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E o casă mai futuristă, mai sportivă cumva. Chiar dacă e evident că e uriaşă, nu e făcută de reprezentare publică, ci e pentru gaşcă. E stilul ăla tânăros cumva, e un fel de Sergiu Nicolaescu mai în putere. E ca o bază sportivă”.
H.D. „Pare a fi proiecţia fantasmatică obţinută printr-un proces de aglutinare, construcţia îndeplinind, prin arhitectura pe care o are, atât funcţia de locuinţă, cât şi pe cea de sediu de firmă, materialul utiliza, sticla, reprezentând nevoia de multiplicare a puterii proprietarului”.
Arh. „Deşi e la fel de mare ca celelalte, mi se pare că toată povestea intră în acelaşi tip de vocabular arhitectural, unul ceva mai modern. E o casă unitară, care vorbeşte de la cap la coadă acelaşi limbaj”.
Vezi galeria foto cu vila lui Călin Popescu Tăriceanu
Guşă – pensionar politic de lux
Cornu. Pe uşa vilei de la Cornu a lui Cosmin Guşă scrie „Live Fast”, probabil fără nici o legătură cu scurta sa viaţă politică. Tot pe uşă e desenat şi un cap de mâţă. Vila cu trei nivele posedă un teren de tenis cu nocturnă şi câteva rânduri de pomi. Proprietatea lui Cosmin Guşă e cocoţată tocmai sus pe deal, de unde poate să aibă o panoramă cuprinzătoare a majorităţii proprietăţilor politice din zonă. În faţă are un Jeep Grand Cherokee, o limuzină Lexus şi un Mercedes A Classe. Lângă vilă, un bătrân sortează o movilă de ceapă, iar pe terasă Cosmin Guşă citeşte în linişte.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Povestea asta de a-şi pune căsoiul cât mai sus pe deal şi de a vedea de la înălţime totul ar putea trăda dorinţa de ascensiune, setea de putere. Referitor la terenul de tenis, acesta e specific aristocraţiei contemporane. Fără să joci tenis nu poţi să intri în clubul select de la Harvard.”
H.D. „Proprietarul a căutat să îşi gratifice propriul status social, reliefat prin dimensiunile, dar mai ales prin poziţionarea locuinţei. Există tendinţa la oamenii politici de a-şi su-blinia puterea şi resursele generate de aceasta prin supradimensionarea proprietăţilor şi prin izolarea de restul comunităţii”.
Arh. „E derivată din arhitectura cabanelor. E o casă posibilă, în zona montană.”
Vezi galeria foto cu vila lui Cozmin Guşă
Ponta stă în zestrea soţiei
Cornu. Daciana Sârbu a avut ca aport propriu la măritiş, printre alte bunuri, şi o casă de vacanţă. De fapt, chestiunea e destul de ambiguă, fiindcă în curtea cuplului sunt două case de vacanţă în loc de una, iar printre copaci se mai zăreşte un al treilea acoperiş. Curtea de 5.000 mp e un părculeţ privat, cu pomişori, gazon, seră, loc de joacă şi mulţi arbori uriaşi. În curte sunt parcate un Land Rover ca acela al Elenei Băsescu, doar că-i alb, şi un Land Rover cu număr de Bacău.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Un aspect izbitor e gardul, care distonează de gardurile vecinilor, mult mai joase. În social-democraţie gardul între doi vecini n-are voie să fie mai deloc. Asta nu ţine de mentalitatea social-democrată, evident, ci de dreapta, conservatoare sau, eventual, liberală. Genul ăsta de casă s-ar potrivi mai degrabă unor liberali sau conservatori.”
Arh. „Ca arhitectură pare să fie mai la scară, casele-s mai mici, dar faptul că nu laşi oarecare străvezime dinspre curte e o boală la ora actuală. Lumea, când se îmbogăţeşte, îşi ridică gard. E primul semn.”
Vezi galeria foto cu vila lui Victor Ponta şi Dacianei Sârbu
Berceanu, în umbra lui Videanu
Snagov. Vila lui Radu Berceanu, deşi e mare (numai pe unul din lateralele etajului având patru dormitoare), are avantajul vecinătăţii cu Adriean Videanu, care o face să pară mică. Ministrul Berceanu este atent la factură, economisind o parte din cheltuielile de întreţinere prin montarea pe acoperiş a unei instalaţii solare de încălzire a apei.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Are aspectul ăla de casă de munte care se ascunde în pădure şi cere un pic de intimitate. E mai familială şi nu are grandilocvenţă. Totuşi nu se potriveşte ca sediu de firmă (n.r. – Ministrul Transporturilor nu a trecut-o în declaraţia de avere, motivând că e trecută în acte pe numele uneia dintre firmele sale).”
H.D. „Respectând proporţiile în privinţa acestei construcţii, proprietarul se înscrie în limitele bunului-simţ, ale comportamentului echilibrat şi al respectului în relaţiile cu ceilalţi. Casa e expresia interiorizării eticii şi normelor morale pe care proprietarul le are, a normalităţii personalităţii lui.”
Arh. „E o siluetă de cabană care este mult umflată, o creştere la scară a unei siluete de casă căreia îi şedea bine mititică. E mai curăţică, ceva mai sensibilă la spiritul locului, care are în jur un peisaj foarte bogat.”
Vezi galeria foto cu vila lui Radu Berceanu
Blaga – „Atenţie, câine rău!”
Oradea. Pe poarta casei din Oradea a lui Vasile Blaga scrie: „Atenţie, câine rău!”, iar dedesubt e lipit un abţibild reprezentând un cap de buldog. Pe menajeră am găsit-o pe terasă, şezând relaxată în capul mesei cu un teanc gros de ziare în faţă. Din lateralul terasei porneşte o scară robustă şi lată care coboară în pivniţă. În fundul curţii are două garaje.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E o casă în stil ardelenesc, cu curte interioară, ce are poarta şi gardul înalte, dar care comunică şi cu spaţiul public prin ferestrele de la stradă. Pivniţa se înscrie în tradiţia locului de a-ţi dota gospodăria cu toate cele. În ea se depozitează cârnaţii, vinul, ţuica. Inclusiv îngrijitoarea casei nu are cum să lipsească din inventar. Orice om de vază al locului, orice stâlp local – doctorul, profesorul, învăţătorul, popa – aveau în trecut astfel de case.”
Arh. „Face apel la nişte elemente care trimit la specificul arhitecturii ardeleneşti. E discretă şi cu oarecare austeritate.”
Funeriu, ministru de apartament
Arad. Daniel Funeriu deţine un apartament la ultimul etaj într-un bloc cu tencuiala scorojită din zona semicentrală a oraşului Arad, cu vedere la râul Mureş. Deşi în declaraţia de avere sunt trecuţi 220 mp, ministrul Educaţiei ne-a explicat că de fapt e vorba de suprafaţa cumulată a unui apartament, cu un garaj şi o magazie amenajată de tatăl său într-o mică garsonieră.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Are vecini în aceeaşi casă, salută pe cineva în fiecare dimineaţă când trece, nu doreşte neapărat să stea undeva în confidenţial şi aristocratic. E unul dintre noi. E un orăşean care, dacă vrea să se plimbe, o face la grădina botanică sau la grădina publică.”
H.D. „Griul şi forma golită de conţinut estetic relevă opţiunea autistă, lipsită de imaginaţie a celui care a ales să trăiască într-un asemenea spaţiu. O asemenea persoană e probabil anxioasă şi probabil incapabilă de a face faţă stresului şi situaţiilor tensionate în care trebuie să ia decizii.”
Arh. „E un bloc prost întreţinut, săracul de el, şi mai mult nu pot să spun nimic. Evident că şi-a înlocuit tâmplăria pentru că probabil se stricase.”
Vezi galeria foto cu locuinţa lui Daniel Funeriu
Teodor Atanasiu, vilă în curtea soacrei
Alba Iulia. Fostul ministru al Apărării şi-a construit casa de la Alba Iulia în curtea soacrei sale. Balustradele vilei sunt din inox, gardul din fundul şi lateralul curţii e din piatră, cu arcade în care sunt montate felinare. Curtea interioară e echipată cu grătar şi balansoar. Gardul de la stradă cu goluri largi duce la o integrare armonioasă a spaţiului privat în cel public, al străzii.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E o casă de o simplitate absolută, nu văd nimic ostentativ în ea, poate să stea oricine, e a oricui, e o casă a oricui.”
H.D. „Proporţiile echilibrate ale casei, albul zidurilor acesteia descifrează structura unei personalităţi decente, optimiste, care nu epatează şi nu încearcă să iasă în evidenţă prin mijloacele intruzive şi represive ale construcţiilor megalomanice diforme.”
Arh. „Casa are o anumită corectitudine a ei. Nu pare excesiv de mare. E străvezie la stradă, lasă să se vadă curtea. E o comunicare între spaţiul public şi casă, care dă străzii un caracter prietenos.”
Vezi galeria foto cu vila lui Teodor Atanasiu
Laszlo Borbely – o casă atemporală
Târgu-Mureş. Laszlo Borbely locuieşte pe o străduţă liniştită cu numai şase case, situată în zona zero a oraşului Târgu-Mureş, la câteva sute de metri de cetatea medievală. Aerul patriarhal al casei nu este tulburat nici măcar de ferestrele termopan, care sunt din lemn de esenţă moale.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E genul de casă pe care un copil care creşte în curtea asta şi-o aminteşte ca fiind casa lui, cu nucul, cu leagănul, cu specificul locului, eventual şi al străzii. Copiii care ies aici eventual se vor juca cu copiii din celelalte case din jur şi ar putea fără probleme să deseneze cu cretă pe asfalt”.
H.D. „Proprietarul acestei case are o structură de personalitate calmă, încrezătoare, echilibrată, care respectă tradiţiile, valorile şi care încearcă să aibă un dialog bazat pe respect cu ceilalţi. Este o casă care respectă vecinătatea, care este integrată în spaţiul comunităţii. Drept urmare, proprietarul este o persoană neconflictuală, armonioasă.”
Arh. „E o casă joasă de târg absolut tipică, construită mai demult şi reamenajată, pe care o găseşti în toate oraşele României. E foarte discretă, cu gardul tradiţional, cu intrarea în garaj făcută cu moderaţie.”
Vezi galeria foto cu vila lui Laszlo Borbely
Marko Bela, verde de partid
Târgu-Mureş. Marko Bela priveşte Târgu-Mureş-ul de pe terasa vilei verzi din buza pădurii. Casa este amplasată în cartierul nou de pe dealul Răsăritului. Curtea are un balansoar generos, o terasă modestă, iar gazonul e proaspăt tuns.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Culoarea casei spune multe. Ştiţi că censul (n.r. – recensământul cetăţenilor şi al averii lor) Austro-Ungariei era făcut după culorile caselor? Românii aveau case albastre, ungurii aveau case verzi, aşa că se putea vedea de la distanţă câte fumuri de români şi câte fumuri de unguri existau acolo. E un om neostentativ, cu viaţă de familie, care duce o viaţă oarecum standard.”
Arh. „E urâtă. Desenul casei nu are nici un fel de noimă. A avut un arhitect prost, îmi pare rău. La Târgu-Mureş mai există arhitectură colorată, dar nu în nuanţa asta. Îmi place că are un gard de lemn în faţă care e şi puţin străveziu.”
Vezi galeria foto cu vila lui Marko Bela
Adriean Videanu are o „villa” cu spirit ludic
„Dispunerea elementelor arhitecturale şi de decor presupune un traseu iniţiatic, o călătorie prin diversele epoci istorice: de la coloanele dorice, care marchează intrarea în edificiu, la inscripţiile gotice din piscină şi până la tufişurile în forma unor frunze rebele de cannabis, specifică mişcării hippie. Această experienţă ludică a iniţiatului se termină însă violent, într-un puternic iz de mititei de la grătarul încins pe terasa din fundul curţii. O revenire bruscă pe plaiurile mioritice, într-un prezent ciudat, lipsit de substanţă şi valori, un prezent care probabil nu-şi merită trecutul.”
Liviu Toader, Chief of Graphic Design la Leo Burnett
