Comunitatea de informatii se va constitui cel mai probabil „la pachet” cu reforma CSAT si a institutiilor si agentiilor de securitate nationala, dupa cum se intrevede potrivit reglementarilor pregatite in laboratoarele de la Cotroceni. Institutional, Comunitatea Nationala de Informatii (CNI) se va putea concretiza si prin posibila aparitie a unui nou post in organigrama de la Cotroceni: consilier prezidential pentru informatii. Iar James Bond romanesc va fi integrat intr-un adevarat sistem de management al informatiilor cu ajutorul caruia sa fie prevenite crizele astfel incat sa se raspunda eficient noilor riscuri si amenintari…
Intelligence-ul romanesc, concentrat in CNI
Din aceasta perspectiva, actul de nastere al CNI ar fi rezultatul unor „imbunatatiri” legislative (Legea CSAT, Legea sigurantei nationale si Legea apararii) si al constituirii mecanismului de functionare. O astfel de institutionalizare ar trebui sa dispuna, cred specialistii, de un aparat de lucru, aparat care ar putea fi format din cateva zeci de persoane detasate de serviciile de informatii SRI, SIE, Directia Generala de Informatii a Armatei, dar si persoane din domeniul societatii civile, stiintei care vor primi certificatul de securitate pentru acces la informatii clasificate. Activitatea acestor specialisti s-ar putea concretiza in documente de analiza si sinteza ce urmeaza a fi transmise demnitarilor romani.
CSAT este structura institutionala cea mai potrivita de realizare a Comunitatii de Informatii care, astfel cum se incearca a fi structurata, va fi departe de ceea ce unii au fost tentati sa numeasca… un superserviciu supersecret, afirma surse de la Palatul Cotroceni. Argumentele forte sunt acelea ca presedintele si primul ministru sunt cei mai mari consumatori de informatii strategice, iar potrivit legii fundamentale, seful statului este comandantul fortelor armate si presedintele CSAT. Seful statului poate institui starea de asediu sau de urgenta, iar in atributiile sale intra garantarea independentei nationale, unitatii si integritatii teritoriale.
Tinta CNI: o mai buna coordonare a activitatii de informatii la nivel strategic si functionare in parteneriat institutionalizat a serviciilor de informatii si securitate care isi pastreaza atributiile si misiunile specifice.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a fost creat imediat dupa 1989, ca o incercare de a se reveni la traditia democrata stabilita prin Constitutia din 1923. Chiar daca legea CSAT a fost schimbata in 2002, din motive constitutionale, nu au fost schimbate nici denumirea, si nici mecanismele decizionale, desi prin activitate si atributii reprezinta un organism care se ocupa de „securitatea nationala”, si nu numai de „apararea nationala”, acest din urma concept conducandu-i pe specialistii din domeniu cu gandul la conceptul unui razboi clasic. Practic, Comunitatea de informatii exista in CSAT, atrag atentia specialistii. Ceea ce doreste presedintele Traian Basescu este armonizarea serviciilor de informatii, eliminarea paralelismelor si suprapunerilor, cresterea eficientei in utilizarea resurselor. In ultima instanta, un proces mai eficient pe filiera evaluare-decizie-feed-back.
Coruptia, sabia lui Damocles
In perspectiva aparitiei unei noi strategii de securitate nationala, amenintarile la adresa securitatii nationale a Romaniei sunt percepute prin prisma statutului de tara membra a Aliantei Nord-Atlantice si viitoare membra a Uniunii Europene. Amenintarile si riscurile strategice si cele tactice s-au diversificat, multe fiind legate de criminalitatea organizata – national si transfrontaliera, coruptie si trafic ilegal de armament, droguri, bunuri si persoane care necesita un alt mod de abordare. Informatiile asigura evitarea surprinderii prin identificarea riscurilor externe si interne, militare si nonmilitare .
Terorismul international structurat reprezinta principala amenintare la adresa securitatii, exemplele fiind atacurile teroriste din SUA si cele recente din Spania si Marea Britanie. Nici o tara nu se poate izola sau actiona individual impotriva acestei amenintari, este principiul „calauzitor”. O alta amenintare este aceea a proliferarii armelor de distrugere in masa. Armele nucleare, chimice, biologice constituie cea mai mare amenintare din perspectiva potentialului de distrugere. Conflictele regionale fac parte din setul potential de amenintari. Conflictele interetnice sau extremismul din fosta Iugoslavie sau cele din fosta URSS au demonstrat ca acestea pot deveni amenintari la adresa intregii regiuni. Conflictele „inghetate” din proximitatea tarii noastre si situatiile de instabilitate politica pot alimenta atat violenta, cat si folosirea crimei organizate sau traficului de armament in vederea destabilizarii zonelor adiacente. Proasta guvernare, coruptia, autoritarismul, lipsa de transparenta si de responsabilitate politica pot provoca instabilitate sau razboaie civile si pot duce la colapsul statelor.
Traficul de droguri si armament, criminalitatea economico-financiara, traficul ilegal de persoane re-prezinta criminalitatea organizata transfrontaliera ce asigura retele de alimentare a grupurilor teroriste. Principalele vulnerabilitati ce vor constitui obiectul politicii de securitate a Romaniei sunt legate de existenta unor grupuri de crima organizata, disfunctionalitatile in managementul situatiilor de criza si slaba dezvoltare si adaptare a infrastructurii strategice.
Fenomenele naturale, precum schimbarea climaterica sau cele artificiale, precum incalzirea globala, coroborate cu vulnerabilitati ale infrastructurii strategice pot genera efectele similare unui razboi. CNI este vazut ca un mijloc de eficientizare a deciziilor in vederea realizarii unui sistem integrat de management al crizelor in vederea raspunderii eficiente la noile riscuri. Elaborarea Doctrinei nationale a informatiilor de securitate, precum si infiintarea ORNISS, sub imperativul aderarii la NATO, au fost pasi care au precedat urmatoarea „mutare”. Criza ostaticilor, finalizata cu bine, a fost un test pentru autoritati, confruntate in premiera cu o astfel de situatie. Criza a relevat insa lipsuri in activitatea serviciilor de informatii in ceea ce priveste activitatea de supraveghere a factorilor cu potential terorist si in prevenirea acestor acte. Nevoia perfectionarii valorificarii informatiilor nu dateaza de ieri. De exemplu, informatia potrivit careia Rusia va fi atacata ce a fost prezentata de spionul Richard Sorge lui Stalin nu a avut impact din pricina mecanismului de evaluare bazat pe birocratie si reactie lipsita de eficienta. Un alt exemplu mult mai recent este acela al gestionarii informatiilor despre pregatirea unui atac terorist in SUA la 11 septembrie. Volumul enorm de date imposibil de procesat eficient in timp real a dat de aceasta data masura ineficientei.
CNI, inspirata dupa modelele SUA si Marea Britanie
Comunitatea de informatii functiona in Statele Unite ale Americii si inainte de 11 septembrie 2001 sub coordonarea sefului CIA -directorul general al Central Intelligence Agency. Dupa acest septembrie tragic, s-a impus o reevaluare critica a sistemului, indreptandu-l spre o reforma radicala a acestuia. A fost infiintat un departament al informatiilor din domeniul securitatii nationale, condus de un director al Comunitatii de Informatii, numit de presedinte si subordonat direct acestuia, dar reconfirmat de Senat. Fara a se substitui direct sefilor celor 15-20 de agentii americane care se ocupa de informatii, acesta coordoneaza activitatea in domeniu, il asista activ pe seful statului in fundamentarea deciziiilor de securitate si prezinta rapoarte Congresului SUA. El actioneaza ca principal consilier al presedintelui, dar este si membru al Consiliului Securitatii Nationale si Departamentului de Securitate Interna, fara a avea rang de ministru.
In Marea Britanie, aliatul traditional al SUA, exista Intelligence and Security Committee, care are atat rol de supervizare a agentiilor de informatii – MI5, MI6 -, dar si de eficientizare a deciziei la nivelul premierului. Cei noua membri reprezinta diferite institutii implicate in procesul de culegere, procesare si protectie a informatiilor, de prevenire a culegerii de informatii si de actiune pentru prevenirea riscurilor de securitate. Comitetul raporteaza direct premierului, avand insa in fisa postului si producerea auditului unor evenimente ad-hoc. Premierul britanic mai are la dispozitie si un organism de gestionare a urgentelor civile (COBR), care a gestionat criza atentatelor de la metroul londonez.
Administratia de la Bucuresti doreste sa imprumute cele doua modele in sensul incorporarii experientei acumulate, a lectiilor invatate. Practic, copierea integrala a uneia dintre cele doua sisteme nu este posibila, argumentul fiind sistemul politic diferit. SUA au un sistem prezidential rodat in timp, in cadrul caruia seful statului este si seful Executivului. In Marea Britanie, Executivul este total separat de seful statului, exercitand atributele de autoritate interna si externa, inclusiv cele de comanda militara.
