Până să ajungă şef de vamă, Cornel Costea, reţinut ieri de procurori pentru luare de mită în formă continuată, a parcurs toate etapele la foc automat: în urmă cu şapte luni era încă inspector la ANAF Bucureşti.
Şeful Vămii Ploieşti, Cornel Costea, a fost reţinut de procurorii anticoupţie după ce a fost denunţat pentru că a pretins şi primit mită, susţin surse judiciare.
Până în urmă cu circa o lună, când au demarat descinderile DNA la vămi, soldate cu arestarea a peste 150 de persoane, Costea era foarte sigur că nu i se poate întâmpla nimic. Însă, după inculparea şefului Vămilor, Radu Mărginean, el ar fi intrat în panică şi ar fi încercat să-şi găsească un protector între oamenii politici care în 2010 l-au susţinut pentru a ocupa funcţia de director al Direcţiei vamale Prahova.
„Pentru a ajunge în funcţia de director al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova, în august 2010, Costea a fost mai întâi transferat de la ANAF Bucureşti, unde era simplu inspector, la Direcţia judeţeană Prahova, tot pe o funcţie de execuţie. Apoi, conducerea Direcţiei regionale Bucureşti l-a propus pentru numirea temporară pe funcţia de director la Direcţia Prahova. Numirea temporară a fost semnată de şeful Autorităţii Naţionale Vamale de atunci Radu Mărginean”, a declarat Irina Privantu, purtător de cuvânt la ANV.
Radu Mărginean a fost demis de premierul Emil Boc după ce în urmă cu o lună a fost pus sub învinuire pentru luare de mită. El a fost denunţat de Nicoleta Dobrescu, fosta şefă a Vămii Halmeu, care i-a dat 130.000 de euro pentru a fi numită pe funcţie şi urma să mai dea 300.000 de euro pentru a-şi păstra funcţia. Banii au fost daţi printr-un membru PDL, Eugen Predescu.
Şeful Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, Paul Petrov, nu a putut fi contactat pentru a ne explica de ce l-a propus pe Costea, când avea probabil şi alţi inspectori vamali competenţi în regională. De asemenea, nu am reuşit să luăm legătura nici cu prefectul judeţului Prahova, Adrian Dobre, care are printre atribuţii coordonarea instituţiilor deconcentrate (între care figurează şi Direcţia Judeţeană Vamală). Surse extrajudiciare au susţinut că prefectul Dobre l‑ar fi protejat pe Cornel Costea.
Organigrama – Cum se scot şpăgile
Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) are în subordine Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), care, la rândul ei, este împărţită în opt direcţii regionale, cu 42 de direcţii judeţene fiecare, care, la rândul lor, au mai multe puncte vamale. Potrivit legii, pentru ocuparea unui post de şef de vamă se dă concurs, însă este foarte obişnuită practica delegării pe funcţie, care, se pare, a ajuns să se cumpere cu sume de peste 100.000 de euro. Pentru a-şi recupera „investiţia” făcută, şefii vamilor iau şpăgi şi favorizează contrabanda şi evaziunea fiscală.
Pentru numirea lui Costea, conducerea Regionalei Bucureşti a refuzat să-i prelungească contractul de management Dianei Severin, care ulterior a dezvăluit presei că a fost obligată să părăsească funcţia pentru că a refuzat să ia şpagă. Presa a mai relatat că senatorul UNPR Sorin Chivu ar fi impus numirea lui Cornel Costea în funcţia de şef de vamă în Prahova. Acesta a confirmat că a fost contactat de Costea pentru a-i obţine susţinerea, dar nu l-ar fi ajutat deoarece UNPR avea propriul candidat pentru funcţia respectivă. E de notorietate faptul că la instituţiile deconcentrate numirile pe funcţiile de conducere sunt făcute pe criterii politice. Scopul numirilor este obţinerea de finanţări pentru partide. În numiri sunt implicaţi în special preşedinţii consiliilor judeţene şi parlamentarii aleşi în circumscripţiile respective.
Care este circuitul banilor
Vinovaţi pentru favorizarea evaziunii şi contrabandei sunt, în principal, şefii de vămi care închid ochii la mărfurile aduse fără documente de provenienţă sau cu documente false; de asemenea, mulţi şefi de vămi ar avea obiceiul de a semna acte din care să rezulte că marfa importată s-ar afla în tranzit, în realitate ea fiind vândută la negru pe teritoriul ţării. Spre exemplu importatorii de legume-fructe sunt în relaţii cu mafia pieţelor, controlată în cea mai mare parte de lideri ai lumii interlope. Importatorii aduc tiruri de marfă însoţite de documente din care rezultă că ar urma să tranziteze ţara, dar, de fapt, marfa este descărcată în pieţe şi vândută fără ca statul să încaseze taxe.
Prin Vama din Ploieşti trec în principal legume şi fructe sau produse petroliere.
18 MILIARDE LEI – Dimensiunile evaziunii fiscale cu produse agricole
Specialiştii consultaţi de RL spun că, din cauza evaziunii fiscale cu produse agricole, bugetul public este prejudiciat anual cu 18 miliarde de lei. Mai mult de jumătate din veniturile ilicite se obţin din comercializarea cerealelor, legumelor şi fructelor. Iată câteva date interesante în acest sens:
70% reprezintă evaziunea fiscală din domeniul agricol atât pe segmentul intern, cât şi al achiziţiilor/ livrărilor externe.
50% din tranzacţiile cu cereale se realizează cu sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale, prejudiciile aduse bugetului de stat ridicându-se la 15 miliarde de lei.
4 miliarde de lei reprezintă paguba fiscală din comerţul cu grâu rezultată din faptul că, din recolta anuală, între 1 şi 2,5 milioane de tone nu au fost înregistrate, fiind comercializate ilegal.
70% din totalul tranzacţiilor de comercializare a fructelor şi legumelor (5 miliarde lei/an) sunt efectuate cu încălcarea prevederilor legale, suma care nu este colectată astfel la buget ridicându-se la aproximativ 1,5 miliarde lei.
