Sorin Ovidiu Vîntu este urmărit penal în urma redeschiderii dosarelor FNI-Banca Română de Scont-Banca de Investiţii şi Dezvoltare-Banca Agricolă, unde omul de afaceri scăpase iniţial de învinuire. Cel supranumit „părintele FNI” este acuzat acum de două fapte de instigare la spălare de bani şi delapidare, în varianta agravantă de organizare în vederea săvârşirii de infracţiuni, pentru care instanţa poate da şi 15 ani închisoare. Faptele au fost săvârşite începând cu 1999, iar termenul de prescripţie ar interveni abia în 2021, spun surse judiciare. Calculul se face începând cu anul 1999, la care se adaugă 15 ani închisoare plus jumătate din pedeapsa maximă (adică şapte ani şi jumătate).
Interesant este că parchetul a redeschis dosarele în care este implicat Vîntu ca urmare a solicitării lui Nicolae Popa, fostul director al Gelsor, condamnat la 15 ani de închisoare deoarece a devalizat fondul în beneficiul lui Vîntu. În 2011, după ce a fost extrădat din Indonezia, Popa a cerut reexaminarea dosarului în care a fost condamnat pentru administrarea corectă a pedepselor. În plus, procurorii au găsit probe ale circuitului banilor de la FNI spre Vîntu şi în dosarul PetromService/PSV, aflat pe rolul Parchetului, unde prejudiciul este de circa 80 de milioane de euro.
Imobile aflate sub sechestru
Parchetul urmăreşte prin redeschiderea acestui dosar şi recuperarea investiţiilor în imobiliare pe care Vîntu le-a făcut cu banii obţinuţi nelegal de la FNI ( prin Nicolae Popa), în sumă totală de 5,4 milioane de dolari. În această fază, procurorii au pus deja sechestru pe următoarele imobile:
#vila din Corbeanca şi terenul aferent, pe care SOV a plătit 14 miliarde de lei vechi, bani proveniţi de la FNI (acte semnate de Vîntu)
# imobilul din Bulevardul Unirii-Bucureşti, pentru care Vîntu a virat 4 miliarde de lei vechi provenite de la FNI
# trei imobile cu terenuri în Corbeanca, pentru care Vîntu a virat sumele de 18 miliarde de lei, respectiv 3,05 miliarde de lei şi 4,24 miliarde de lei provenite de la FNI.
# două imobile în complexul hotelier din judeţul Tulcea, care au fost achiziţionate de firme controlate de Vîntu, cumpărate cu 2,5 miliarde de lei provenite de la SOV-INVEST, societatea care administra FNI. Ulterior în aceste imobile s-au făcut investiţii tot cu bani proveniţi de la FNI, în sumă de aproximativ 2,2 miliarde de lei. Imobilele au reprezentat capital social la o serie de firme, plimbându-se şi prin offshore-uri controlate de Vîntu.
# un imobil din Ploieşti achiziţionat cu 10,7 miliarde lei vechi, imobil din Bucureşti achiziţionat cu 15 miliarde de lei.
Parchetul deţine şi documente care atestă fluxuri financiare de peste 17 miliarde de lei pe traseul FNI-SOVINVEST-SA Gelsor- diverse firme controlate de Vîntu – apoi în conturile acestuia.
În referatul de începere a urmăririi penale, procurorii susţin că documentele bancare (multe primite în cadrul unei comisii rogatorii cu Poliţia din Nicosia-Cipru) reflectă susţinerile altor inculpaţi-condamnaţi în dosarele FNI, între care se află Nicolae Popa (fost preşedinte Gelsor, condamnat definitiv la 15 ani închisoare) şi Ioana Maria Vlas (şefa SOVINVEST care administra FNI, condamnată la 10 ani , pe care i-a şi executat).
Procurorii au adăugat la probatoriu şi documentele care atestă provenienţa unor sume uriaşe de la FNI din dosarul de spălare bani PetromSevicve/PSV-, în care Vîntu a fost arestat şi apoi eliberat pentru un prejudiciu de circa 80 de milioane de euro.
Cât a plătit statul ca despăgubiri deponenţilor FNI
Reamintim că pierderile de la FNI pe care statul a fost obligat de instanţe să le plătească depăşesc 300 de milioane de euro. De asemenea, reamintim că până acum Vîntu a primit în aceste dosare neînceperea urmăririi penale din lipsă de probe. Aducerea în ţară a lui Nicolae Popa a schimbat însă datele problemei.
