Administraţia locală încasează doar 150 de euro pe lună din închirierea unor chioşcuri care, pe piaţa liberă, se închiriază cu mii de euro.
RL a relatat ieri că Primăra Capitalei a achiziţionat, prin proiectul „Capitala creşte verde”, la preţuri supraevaluate, jardiniere la 3.800 de euro bucata, bănci de 380 de euro şi chioşcuri de aproape 40.000 de euro.
Astfel, au obţinut profituri uriaşe, firmele „de cumetrie“ ale reprezentanţilor administraţiei locale. Astăzi RL dezvăluie cum unele dintre cele mai scumpe chirii din România sunt plătite pentru spaţiile comerciale din Herăstrău, Cişmigiu şi alte parcuri. Respectivele spaţii comerciale aparţin Primăriei Bucureştiului şi sunt administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti (APLAB).
După ce au investit milioane de euro în chioşcuri de epocă şi mobilier urban, şefii ALPAB au ajuns la concluzia că nu pot administra singuri spaţiile comerciale şi s-au asociat cu o firmă privată SC Lobby Cafe Bucureşti SRL. Astfel, şapte chioşcuri în Herăstrău, două în Parcul Carol, două la Tineretului, două în Cişmigiu şi câte unul la Izvor, Unirii şi Parcul Circului plus mai multe terenuri au fost lăsate în administrare firmei Lobby Cafe.
Primăria nu a încasat mai nimic deoarece firma care le închiriază în numele ALPAB percepe drept şi chirii nişte sume derizorii, mult sub preţul pieţei.
Spre exemplu, prin contractul nr. 1 din 01.08.2012, încheiat între Loby Cafe şi o firmă privată se închiriază 150 de metri pătraţi din Parcul Cişmigiu pentru 150 de euro pe lună. Din această sumă, Primăria Bucureştiului primeşte cotă parte. Asta în condiţiile în care un chioşc din Cişmigiu sau Herăstrău de numai câţiva metri pătraţi se închiriază pe piaţa liberă cu peste două mii de euro.
„De parcă aş vinde droguri”
Am verificat incognito aceste aspecte, pretinzând că suntem comercianţi de produse naturale din zona Sibiului. În Herăstrău am aflat că nu prea avem şanse să intrăm deloc. “Vând sucuri şi cafele dar îmi cer ăştia chirie de parcă aş vinde droguri. Chiria este de aproape o sută de euro metrul pătrat pe lunile de vară”, ne-a spus şi un patron din zona debarcaderului din Herăstrău.
Aproape de inima parcului, auzind că am dori să închiriem un chioşc, am fost ironizaţi. “Aici e cea mai scumpă zonă din România. Cum aţi vrea voi să pătrundeţi aici? Sunt spaţii de închiriat de la Primărie, dar, de fapt, nu mai sunt. Dacă e să găsiţi ceva, găsiţi de la o mie de euro în sus metrul. Chioşcurile sunt toate ocupate de trei patru ani”, ne-a spus un patron de restaurant.
În Cişmigiu preţurile erau şi mai mari. Pentru un chioşc de epocă chiria poate ajunge şi la patru mii de euro lunar. Sc Capivox Alexim SRL, o firmă ce deţine patru chioşcuri private în Cişmigiu, închiriază un chioşc cu mai bine de trei mii de euro lunar.
Radu Popa a fost numit în funcţia de director al ALPAB în 2009, de Sorin Oprescu.Acesta l-a susţinut până în 2012 în funcţia de director, deşi mai multe rapoarte ale Gărzii Financiare, ale Curţii de Conturi, ale Poliţiei Locale şi auditul financiar intern din Primăria Bucureşti indicau nereguli la mai toate contractele pe care le-a încheiat. În 2012, Popa a fost numit preşedinte al Administraţiei Fondului pentru Mediu. După patru luni a redevenit şef la ALPAB, la propunerea aceluiaşi Sorin Oprescu. Asta, deşi Consiliul General al PMB s-a opus revenirii lui Popa în funcţia de director.
Până să ajungă la ALAPB în 2009, Popa a fost preşedinte al Bursei Române de Mărfuri. Din acea funcţie a plecat după ce a fost acuzat că a plătit unei persoane străine operaţii estetice în valoare de 14.000 de lei din banii Bursei de Mărfuri.
„Cadastrul verde“, o nouă inginerie?
Nicuşor Dan , preşedintele asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, ne-a spus că nu înţelege cum sunt cheltuiţi banii publici pentru un alt proiect. Astfel, pentru “Cadastrul verde” Oprescu a alocat în 2011 suma de 10 milioane de lei. Doi ani mai târziu aflăm că Primăria a mai alocat alte douăzeci de milioane de lei pentru acelaşi proiect despre care edilul spunea, încă din 2011, că ar fi deja gata.
De asemenea, au fost inaugurate tot în 2011, două laboratoare mobile care ar fi trebuit să măsoare nivelul de poluare din Bucureşti. Proiectul, măreţ de altfel la acea vreme, a murit instant. De la inaugurarea oficială nimeni nu mai ştie unde sunt laboratoarele şi unde sunt folosite măsurătorile, deşi au costat mulţi bani.
Tot în bugetul pe 2013, Primăria a alocat pentru ALPAB 60 de milioane de lei, bani pentru”alte cheltuieli, bunuri şi servicii”. Cu alte cuvinte, şi-au pus deoparte aproape 15 milioane de euro pentru achiziţii de mobilier urban fără a mai fi nevoit să dea socoteală.
