» "Romania libera" continua dezvaluirile despre afacerile paguboase pentru stat incheiate cu AGVPS. Filiala din Suceava a acestei asociatii a primit fonduri de vanatoare pentru care plateste mai putin de 100 de euro anual.
» Cazul de la Suceava nu este singular. AGVPSR detine aproximativ 75% din fondurile de vanatoare ale Romaniei pe care plateste, in majoritatea cazurilor, sume la fel de mici.
Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania deruleaza afaceri halucinante pe seama statului. Beneficiind de o protectie la nivel inalt-asociatia a fost condusa multi ani de Adrian Nastase, iar acum de Mugur Isarescu, AGVPS si-a intins stapanirea peste cladiri, terenuri, bazine piscicole sau fonduri de vanatoare, bunuri care valoareaza milioane de euro si produc la randul lor venituri consistente. Nici o guvernare nu s-a incumetat pana acum sa sparga acest monopol si sa incheie alte contracte mai avantajoase pentru stat, cu toate ca de-a lungul anilor AGVPS a fost contestata – inclusiv in instanta– de alte asociatii cu profil asemanator.
Romania libera v-a prezentat cu putin timp in urma cateva dintre contractele asociatiei incheiate cu statul, printre care si concesionarea unui fond de vanatoare de 13.000 de hectare pentru 1.400 de lei pe an. Suma este ridicola, dar nu reprezinta totusi cel mai scazut tarif platit de AGVPS pentru un fond de vanatoare. Astazi va dezvaluim ca filiala din Suceava a acestei organizatii a primit in arenda fonduri de vanatoare de mii de hectare si plateste pentru fiecare in parte mai putin de 100 de euro anual.
Trei fonduri scoase la licitatie
AJVP Suceava detinea pana nu demult 39 de fonduri de vanatoare. In urma cu patru luni, la presiunea unor vanatori din Gura Humorului, trei dintre paduri au fost scoase la licitatie de catre Ministerul Agriculturii, proprietarul acestora. Cu aceasta ocazie, au iesit la iveala sumele incredibile care au fost platite pana in acel moment de AJVP pentru respectivele proprietati. De exemplu, pentru fondul de vanatoare Comanesti, care se intinde pe o suprafata de 7.000 de hectare, AJVP Suceava a avut o arenda de aproximativ 90 de euro (381 de lei) pe an. Prin comparatie noul arendas al fondului de vanatoare, Eugen Trandafir– care a castigat licitatia organizata pe 24 februarie 2009– urmeaza sa plateasca 16.000 de euro anual.
Un alt exemplu elocvent este cel al fondului de vanatoare "Manastirea Humor" in suprafata de 10.000 de hectare. AJVP Suceava a platit pana in luna februarie o arenda de 260 de euro (1.073 de lei), in timp ce noul proprietar va scoate din buzunar 45.000 euro. Pentru fondul de vanatoare Todiresti, in suprafata de 7.000 de hectare, asociatia a avut de achitat anual 75 de euro (318 lei), in timp ce Eugen Trandafir va plati 26.000 euro. Seful AJVP Suceava, Nicoale Goicea, a contestat in instanta pierderea celor trei fonduri de vanatoare, insa judecatorii nu i-au dat castig de cauza.
372 de lei pentru 7.000 de hectare
"Diferenta dintre suma licitata de mine si cat plateau ei inainte este enorma. Asta pentru ca pana acum nu s-au organizat licitatii. Asociatia Vanatorilor si Pescarilor a mostenit totul de pe urma lui Ceausescu. In plus, fisa fondului de vanatoare intocmita de ei, si pe baza careia eu am licitat, era diferita fata de ceea ce am gasit noi pe teren. In realitate e mult mai putin vanat. Practic, am platit pentru ceva ce nu exista", spune Trandafir. Chiar daca prin scoaterea la licitatie a celor trei domenii AJVP Suceava a pierdut surse de venit semnificative, Nicolae Goicea nu are motive sa fie foarte suparat deoarece i-au mai ramas alte 36 de fonduri de vanatoare pentru care plateste statului sume la fel de mici. Spre exemplu, pentru domeniul Berchisesti, care are 7.000 hectare, asociatia plateste, in continuare, o arenda anuala de 85 de euro (372 de lei). Pentru un alt fond de vanatoare, "Cacica", de 8.100 de hectare, arenda stabilita este de 180 euro (746 lei).
Convorbiri telefonice de patru ori mai scumpe decat hrana animalelor
Din cate am aflat, AJVP Suceava a reusit de-a lungul anilor sa incaseze venituri consistente din fondurile de vanatoare luate de la stat. Unul dintre fostii angajati ai asociatiei Vultur Petria– pana in 2007 acesta a ocupat functia de secretar al Clubului de vanatoare Gura Humorului– a acceptat sa ne explice care erau atunci sumele incasate din activitatea de vanatoare. Vultur Petria spune ca trimitea la Suceava in fiecare an aproximativ 500 – 600 milioane de lei vechi, doar pentru activitatea desfasurata la Gura Humorului. "Clubul de vanatoare are 40.000 de hectare, 100 de vanatori si 30 de pescari. Un vanator achita o cotizatie de 1.150 de lei pe an. Apoi orice vanator ca sa ia acasa craniul si pielea unui urs, ca trofeu plateste 20-30 de milioane.
Carnea se achita separat. Pentru un cerb de trofeu, trebuie sa platesti cel putin 20 de milioane de lei vechi. Dupa ce achitam motorina, salariile, convorbirile telefonice, hrana animalelor, Clubul Gura Humorului ramanea cu profit. si totusi vorbim de cel mai mic din cele cinci cluburi ale Asociatiei Suceava", povesteste Vultur. De altfel incasarile din vanatoare sunt foarte mari atata vreme cat un strain este dispus sa platesca pana la 100 de euro pentru a impusca un iepure.
Fostul secretar spune ca bilanturile contabile ale AJVPS erau umflate, deoarece potrivit legii o asociatie nu poate avea profit. "Se pun in contabilitate tot felul de chitante pentru motorina, papetarie, furaje, convorbiri telefonice pentru a iesi pe zero", explica Petria. Potrivit datelor din bugetul AJVPS Suceava pe 2007, pentru hrana animalelor existent pe fondul de vanatoare s-au cheltuit 6.540 de lei.
In acelasi timp, pentru convorbiri telefonice suma alocata a fost de patru ori mai mare (28.900 de lei), iar cea pentru motorina a fost de 68.900 de lei. Fostul secretar mai spune ca fiecare vanator din Romania trebuie sa plateasca Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi o taxa de 3 euro pe an, ceea ce inseamna ca veniturile totale ale organizatiei din aceasta sursa se ridica la 240.000 de euro.
Animale fara hrana suficienta
In octombrie 2008, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare a realizat un control la AJVPS Suceava si a constatat mai multe abateri: la trei fonduri de vanatoare lipseau depozitele de furaje, cantitatea de hrana administrata animalelor in perioada 2007-2008 nu a fost corespunzatoare, iar suprafete intinse aveau nevoie de lucrari de intretinere. In plus, potrivit inspectorilor, intr-un fond de vanatoare, administratorii au uitat sa consemneze prezenta a sase exemplare de cerb. Cu ocazia unor partide de vanatoare, au fost impuscate exemplare pentru care nu a existat autorizatie sau, in unele cazuri, mai multe decat fusesera aprobate initial. "In 6.05.2008, la actiunea de vanatoare colectiva s-a recoltat un exemplar din specia caprior in afara sezonului de vanatoare", iar "la actiunea colectiva unde au fost autorizate vanarea a doi mistreti, se vaneaza patru mistreti", mai aflam din concluziile raportului.
Neregulile din padurile Sucevei sunt confirmate si de Vultur Petria: "Fondul de vanatoare nu a avut niciodata un paznic angajat si, astfel, s-a decimat vanatul. Ei aveau dupa propria lor evaluare, facuta fictiv, 570 de iepuri, dar in realitate nu existau mai mult de 60 de exemplare", spune Petria.
Am incercat sa obtinem un punct de vedere de la directorul AJVP Suceava, Nicolae Goicea, dar acesta nu a vrut sa stea de vorba cu Romania Libera, in ciuda incercarilor noastre repetate de a-l contacta atat pe telefonul mobil, cat si la sediul asociatiei.
Presedintele executiv al AGVPS: "Preturile sunt corecte"
Neculai selaru, presedintele executiv al AGVPS, recunoaste faptul ca asociatia pe care o conduce detine un patrimoniu imens. Intrebat prin ce modalitati a preluat cabanele, baltile, fondurile de vanatoare si celelalte bunuri mobile si imobile, selaru spune ca AGVPS este "continuatoarea de drept" a asociatiei private care a functionat inainte de cel de-al doilea razboi mondial si pe care comunistii au "confiscat-o" dupa venirea la putere.
"AGVPSR a fost sub orice regim o societate privata, independenta 100%. Noi nu ne-am desfiintat niciodata, iar astazi functionam ca o societate neguvernamentala de utilitate publica. Niciodata statul nu ne-a ajutat cu vreun leu", explica seful AGVPSR. Legat de preturile derizorii pe care asociatia si filialele judetene le platesc ca arenda pentru baltile si fondurile de vanatoare luate de la stat, selaru spune ca acestea sunt corecte.
Doua sedii pentru 12 angajati
Afacerile incheiate de AJVP Suceava nu sunt, cu siguranta, cazuri izolate. In tara exista 42 de filiale ale Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi care detin in acest moment aproximativ 75% din fondul de vanatoare la nivel national. Romania libera a relatat ca si pentru alte domenii filialele AGVPS platesc sume ridicole. Spre exemplu, AJVPS Alba platea in urma cu cativa ani o arenda de 1.444 de lei pentru o padure de peste 13.000 de hectare. Asta, in conditiile in care un vanator care impusca un mistret si vrea sa-l ia acasa trebuie sa achite aproximativ 2000 de RON. O situatie similara se inregistreaza si in ceea ce priveste baltile de peste concesionate de asociatie de la Fondul National Piscicol, unde incasarile statului sunt la fel de mici.
Ce se intampla insa cu banii castigati de AGVPS din contracte, in conditiile in care atat baltile de peste cat si fondurile de vanatoare aduc venituri consistente? Investitiile facute de conducatorii "de la centru" ai Asociatiei in imobilele din Bucuresti ar putea reprezenta un raspuns la aceasta intrebare. Sediul central al AGVPS de pe Calea Mosilor din Bucuresti este o cladire de la inceputul secolului trecut, cu o arhitectura deosebita, doua etaje si o curte imensa. Este vorba de fostul palat al Elenei Lupescu, amanta regelui Carol al II-lea.
Imobilul a fost cumparat de AGVPS in iunie 2001 de la regia care administreaza fondul locativ de stat (RA-APPS). La vremea respectiva premier era Adrian Nastase, membru fondator si presedintele de onoare al Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi.
Cladirea, situata intr-o zona centrala, a costat doar 188.496 dolari. Imobilul are o suprafata de construita de 866 mp si un teren aferent de 1986 de metri patrati. Valoarea pe piata ar fi de peste un milion de euro. Daca tot au cedat-o atat de ieftin, reprezentantii statului ar fi putut macar sa treaca, in contractul de vanzare-cumparare obligatia AGVPSR sa consolideze si sa reconditioneze imobilul. Asociatia mai are un sediu, in constructie, intr-o alta zona, cartierul Floreasca. Este greu de inteles de ce are nevoie Asociatia de doua imobile centrale in valoare de milioane de euro ambele in Bucuresti, unul de epoca, altul ultramodern in conditiile in care are doar 12 angajati.
