În acest context, România liberă propune următoarea întrebare: se numără România printre ţările ameninţate de atentatele teroriste?
Analiştii din afară contactaţi pe acest subiect cred că primejdia este reală şi că securitatea internă nu trebuie ingnorată, în timp ce specialiştii şi politicienii români apelaţi nu consideră pericolul unul foarte mare.
„Chiar dacă Statele Unite, Marea Britanie sau Franţa oferă o mai mare motivaţie teroriştilor, România ar putea să reprezinte o oportunitate mai bună pentru că nu are un sistem de securitate la nivelul ţărilor menţionate anterior”, crede Daniel Korski, expert în cadrul Departamentului pentru Planificare Internaţională al Consiliului European pentru Relaţii Externe (ECFR) – o organizaţie neguvernamentală paneuropeană.
Potrivit lui Daniel Korski, faptul că – în cazul incidentului din Dubai – explozibilul era ascuns în tuşul de la imprimantă arată că teroriştii inovează în permanenţă.
„De asta trebuie ca şi măsurile de protecţie să fie inovatoare, dar păstrându-se un echilibru cu libertăţile civile de care ne bucurăm cu toţii”, menţionează expertul din partea ECFR.
Acesta admite totuşi că grupările teroriste precum al-Qaeda se orientează în special către ţinte „spectaculoase”. Din acest punct de vedere – adaugă Daniel Korski – România este mai puţin ameninţată.
„Teroriştii vin la odihnă în România”
Directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu, ar o poziţie mai tranşantă: „De principiu nu putem exclude un eventual atentat, dar incidenţa pentru aşa ceva în România este absolut marginală”.
Iulian Chifu aduce în discuţie mai multe argumente. În primul rând – spune analistul – România nu este nici ţintă politică, nici simbolică. Apoi, Bucureştiul are relaţii istorice bune cu statele din lumea arabă care ar putea deţine informaţii despre diverse celule teroriste. Şi, nu mai puţin important, teroriştii înşişi ar avea altă atitudine faţă de România.
„Ei vin aici mai mult pentru odihnă, reculegere sau în faza de pre-pregătire. Până la urmă acest lucru poate fin considerat ca un avantaj pentru România. Toate serviciile de informaţii externe cunosc acest lucru şi pot astfel să colaboreze cu cele române pentru prinderea teroriştilor. Mulţi infractori au fost ‘culeşi’ în acest chip, după ce au intrat în România”, explică directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.
Un exemplu în acest sens este prinderea celebrului traficantului de arme Viktor Bokut, la care ar fi colaborat şi serviciile de informaţii româneşti întrucât România s-ar fi aflat pe traseul infractorului rus.
„Este o atitudine pragmatică a României şi, în mare parte, o moştenire de la regimul comunist”, mai spune Iulian Chifu.
Care crede că Bucureştiul este văzut altfel de organizaţiile teroriste, spre deosebire de alte centre europene sau americane.
„Nu suntem ţară mare, nu acţionăm după propriile idei şi nu avem interese în Orientul Mijlociu”, conchide analistul.
„România nu trebuie să fie veriga slabă”
Este contrazis însă de Jonathan Eyal, directorul de departamentului de studii internaţionale din cadrul Institutului Regal Unit (RUSI), un ONG britanic.
„Trecutul României cu unele ţări arabe nu are nicio semnificaţie în momentul de faţă. Şi Franţa a trăit cu această iluzie şi acum se numără printre ţările cele mai ameninţate de un atac terorist. Scopul teroriştilor este de a găsi orice posibilitate de atac, orice verigă slabă. România nu trebuie să fie vergia slabă”, atrage atenţia Eyal, cetăţean britanic născut în România.
Ţara pe care o vede acum ca pe o posibilă ţintă din cauza apropierii cu Statele Unite şi Israel.
Jonathan Eyal împărtăşeşte de asemenea opinia că pentru terorişti ar fi „mult mai spectaculos” să lovească în SUA sau Marea Britanie, dar aduce aminte că unele grupări de acest tip au organizat atentate şi în ţări mici şi aparent neglijabile, precum Kenya, Tanzania sau Yemen.
„Ambasadele şi diplomaţii străini ar putea fi obiective pentru terorişti”, precizează Eyal, subliniind însă că obsesia numărul a acestora rămân avioanele.
„Catastrofele aeriene atrag mai mul atenţia, iar mişcările de tipul al-Qaeda vor să-şi creeze sau să-şi păstreze un fel de credibilitate. De aceea preferă atacuri în aer şi asupra unor ţări proeminente”, concluzionează Jonathan Eyal.
„Cămătarii sunt mai periculoşi decât teroriştii”
De partea sa, analistul Dan Petre, din cadrul Institutului Diplomatic Român consideră că România este cel mult o ţară de tranzit pentru terorişti şi că nu reprezintă „o ţintă valoroasă”.
„Deşi fenomenul terorist nu este unul raţional, previzibil, putem să spunem că aici nu este o alertă de gradul roşu. Suntem mai norocoşi din acest punct de vedere decât ţările occidentale sau Israelul”, punctează Dan Petre.
Totuşi, acesta spune că „riscurile rămân inerente pentru orice stat democratic”.
Însă evaluează plastic riscurile teroriste la care se spune România: „Cred că pentru noi mai periculoase sunt clanurile mafiote ale Cămătarilor şi Clămparilor decât băieţii lui bin Laden”.
„Prezenţa în Irak şi Afganistan reprezintă un pericol”
Nick Witney, expert în domeniul relaţiilor externe şi al politicilor de apărare în cadrul ECFR, are o părere diferită pe care o exprimă sec: „Principala ameninţare pentru europeni porneşte de la implicarea cu trupe în Irak şi Afganistan. Aceste intervenţii erau menite să sporească securitatea în lumea, dar au avut efectul invers”.
România are în prezent peste 1600 de trupe în misiunea de menţinere a păcii din Afganistan, unul dintre cele mai mari efective detaşat de la începerea conflicului, în 2001.
De asemenea, din 2003 până în 2009 România a fost prezentă cu sute de soldaţi în Irak. Retragerea a avut loc anul trecut, pe fondul calendarului stabilit la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. Totuşi, România mai are în Irak trei militari, implicaţi în procesul de instruire a ofiţerilor irakieni.
Parlamentarii au încredere în sistemul de apărare
România liberă a stat de vorbă şi cu doi parlamentari din comisiile de apărare.
Deputatul PSD+PC Marian Săniuţă se declară „absolut convins că structurile care se ocupă cu lupta antitero îşi fac datoria”, referindu-se în special la Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi la unităţile similare din Ministerul de Interne.
Totuşi, Săniuţă trage un semnal de alarmă: „Mă tem că, dacă reducerea de salarii nu va fi corectată, s-ar putea ca oamenii cei mai buni din aceste sisteme să plece. Am purtat discuţii cu actori responsabili şi vorbesc în cunoştinţă de cauză. Doamne fereşte să fie afectată securitatea naţională din cauza asta!”.
Însă Senatorul PNL Teodor Meleşcanu nu are astfel de semnale. Cât despre ameninţarea teroristă propriu-zisă, fostul ministru al Apărării spune că „sistemul legislativ de care dispunem are toate instrumentele pentru ca acest pericol să fie minim”.
Meleşcanu se arată cu atât mai încrezător cu cât autorităţile române au investit milioane de euro în securizarea frontierelor, condiţie necesară pentru aderarea la Spaţiul Schengen, prevăzută să se întâmple anul viitor.
Explozibilul, în tuş sau în colete
În ultimele zile, comunitatea internaţională a asistat la o serie de mai multe atentate.
Sâmbătă, 30 octombrie, pe aeroportul din Dubai au fost găsite două pachete suspecte la bordul a două avioane venite din Yemen. Coletele conţineau o cantitate mare de explozibil, destinaţia fiind două sinagogi din Chicago. Într-unul dintre colete era o imprimantă pentru calculator al cărei tuş conţinea substanţe explozibile. Dispozitivul fusese pregătit în mod profesionist şi dotat cu un circuit electric legat de o cartelă de telefon mobil, ascunsă în imprimantă. Pregătirea atentatului poartă amprenta organizaţiilor teroriste ca al-Qaeda.
Miercuri, 3 noiembrie, Grecia a fost nevoită să suspende fluxul de corespondenţe via avion pentru 48 de ore după ce mai mult de 12 colete suspecte au fost trimise în acest mod la diverse adrese publice din Atena, dar şi din Berlin şi Bologna.
Forţele de poliţie suspectează cinci bărbaţi care ar face parte dintr-un grup de extremă-stânga.
Aceştia ar fi vizat oficiali europeni de prim rang precum cancelarul german Angela Merkel, premierul Italian Silvio Berlusconi şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy.
Câteva dintre aceste pachete au fost detonate prin explozii controlate.
