Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor fostei Securităţi (CNSAS) a descoperit anul trecut, printre cei 563 de foşti colaboratori şi lucrători deconspiraţi ai Securităţii, peste 100 revoluţionari. Din „lotul 2009″ fac parte şi şase gălăţeni dintre care, cei mai mulţi, au sau au avut până nu demult, funcţii bine plătite în conducerile unor instituţii de stat. Vlad Vasiliu şi Florin Melinte sunt directorii principalalelor teatre din Galaţi, Eugen Stoleru este consilier al primarului oraşului iar Ion Garofa a fost în conducerea Casei de Pensii Tecuci. Un alt fost colaborator al Securităţii, potrivit CNSAS, este Dumitru Stelianide, liberal cunoscut, care a fost la un pas să devină membru al Biroului Permanent Central al PNL. In calitate sa de revoluţionar a primit şi un spaţiu comercial în Galaţi. Un alt personaj cunoscut în oraş care a cumulat cele două calităţi de revoluţionar şi fost colaborator al Securităţii este Gelu Ciorici, directorul unui cunoscut ziar local.
Notele informative ale actorului „Răzvan”
La momentul deconspirării sale ca fost colaborator al Securităţii, Vlad Vasiliu, directorul Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi, nu a contestat decizia CNSAS, ci a susţinut că era urmărit deoarece bunicul lui fusese prieten cu regele Farouk al Egiptului! Actele dovedesc însă că şi-a turnat colegii din teatru. Conform Dosarului de reţea R191550 şi Dosarelor informative nr. I42620 şi I49443, Vlad Vasiliu a semnat un angajament, iar pe 30 septembrie 1980 a devenit oficial colaborator al Securităţii cu numele conspirativ „Răzvan”. Vasiliu avea misiunea să furnizeze informaţii „de interes operativ” din Teatrul Dramatic şi Clubul Tineretului. În nota informativă din 21 martie 1985 „Răzvan” îşi deconspira o prietenă: „O bună prietenă a ei, măritându-se acum 4 ani cu un redactor de la „Le Figaro”, secţia politică, a facilitat familiei scoaterea din ţară a o serie de materiale scrise. (…)
Am găsit momentul potrivit să o întreb cum aş putea scoate din ţară o eventuală piesă de teatru. Mi-a relatat că în această vară va veni un medic, prieten cu un oarecare …, din New York, corespondent la Vocea Americii. (…) Voi fi informat când sosesc persoanele citate”. În nota din 3 octombrie 1985, „Răzvan” a turnat un actor din teatru, oferindu-le securiştilor detalii despre viaţa personală a colegului său de scenă. „După 15 septembrie şi-a intensificat drumurile la Bucureşti, întrucât prietena lui a intrat la IATC”, se arată în nota din 1985. Din 1993, Vasiliu este preşedintele Ligii Luptătorilor din Decembrie ’89, funcţie la care nu a renunţat nici acum, cum nu renunţă nici la cei 10.000 metri pătraţi primiţi, ca „revoluţionar”, în zona de agrement de la Lacul Zătun din Galaţi.
Salarii de miniştri
Un alt gălăţean care se bucură de privilegiile statutului de revoluţionar, deşi a fost deconspirat de CNSAS, este directorul Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, Florin Melinte. Acesta şi-a preschimbat certificatul de revoluţionar în baza dosarului 6831 din 1 noiembrie 2004. Ulterior, CNSAS a descoperit că Melinte a colaborat cu Securitatea. Verdictul CNSAS a fost validat de Curtea de Apel Bucureşti pe 8 septembrie anul acesta. Consiliul Local Galaţi le plăteşte celor doi directori de teatru, acuzaţi de colaborare cu Securitatea şi posesori de certificate de revoluţionar, salarii de 6.489 lei, în care sunt incluse un spor de fidelitate de 15% (în cazul lui Vasiliu), un spor de suprasolicitare nervoasă de 35% şi un spor de condiţii grele de muncă de 15%. Întrebat dacă le va tăia sporurile celor doi „revoluţionari” directori de teatru, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor bugetari, primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, a evitat să dea un răspuns tranşant: „Mă întrebi a doua oară despre asta!”.
Pe lista revoluţionarilor gă-lăţeni care au colaborat cu Securitatea se mai află Dumitru Stelianide, fost vicepreşedinte la nivel naţional al Asociaţiei 21 Decembrie până în 2008. Certificatul i-a fost preschimbat pe 3 noiembrie 2004. A fost membru al PNŢCD Galaţi, iar acum este membru al PNL Sector 4. La recentul Congres PNL, a fost pe punctul să devină membru al Biroului Permanent Central al PNL, pe lista lui Ludovic Orban. Stelianide contestă verdictul CNSAS. Dosarul său a fost trimis la Curtea Constituţională, după ce Stelianide a invocat excepţia de neconstituţionalitate în baza OUG 24/2008 şi Legii 293/2008. Un alt „revoluţionar” gălăţean deconspirat de CNSAS este Ion Garofa, din Tecuci, fost director comercial al fabricii de conserve Contec, fost candidat la primărie din partea Partidului Socialist şi PUNR. Garofa a devenit cunoscut drept omul lui „Ghiţă Comunistu”, nimeni altul decât fostul primar PDSR al Tecuciului Gheorghe Lazăr. Ca şi Garofa, Stelianide a invocat în procesul cu CNSAS excepţia de neconstituţionalitate.
Lista privilegiilor, păstrată tot de un fost colaborator al Securităţii
Timp de peste 20 de ani, „revo-luţionarii” gălăţeni deconspiraţi de CNSAS au beneficiat de avantajele oferite acest statut. Potrivit legii, revoluţionarii au dreptul la o locuinţă cu chirie minimă sau la 500 metri pătraţi intravilan pentru locuinţă, la 10.000 metri pătraţi de teren extravilan, la cumpărarea sau închirierea fără licitaţie a unui spaţiu comercial de până la 100 metri pătraţi, la subvenţionarea cu 50% a dobânzilor creditelor de până la 20.000 euro. Totodată, ei beneficiază de scutiri la unele taxe şi impozite, dar şi de gratuităţi la medicamente, transport, bilete de tratament etc.
În acelaşi timp, Legea 341 precizează că nu beneficiază de aceste drepturi persoanele „care sunt dovedite a fi fost implicate în activităţile fostei Securităţi ca poliţie politică”. Pe de altă parte, HG 1412 prevede că atunci când se constată că un revoluţionar a dobândit drepturi cu nerespectarea Legii 42 şi Legii 341, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) „sesizează instituţiile abilitate, în vederea dispunerii măsurilor necesare”. Am încercat să aflăm care sunt drepturile de care au beneficiat în ultimii 20 de ani cei sase gălăţeni în baza certificatului de revoluţionar. Lista terenurilor şi spaţiilor comerciale primite de revoluţionarii „turnători” din Galaţi este însă păstrată sub cheie chiar de unul dintre ei, Eugen Stoleru, care este consilier al primarului şi reprezentant în Primăria Galaţi al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Eugen Stoleru a primit certificat de revoluţionar în baza Dosarului 6838, iar CNSAS a descoperit ulterior că a colaborat cu Securitatea. Dosarul său se află pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Stoleru nu s-a prezentat la nici unul dintre cele patru termene fixate până acum. Un nou termen al procesului are loc pe data de 13 octombrie.
1. Florin Melinte
„Nu comentez”
Directorul Teatrului Muzical, Florin Melinte, nu doreşte să comenteze dubla sa postură, de revoluţionar şi fost informator. „Am un avocat şi vă poate da punctul meu de vedere. Nu comentez, pentru că e o problemă care ţine de justiţie”. Dumitru Stelianide nu a putut fi contactat pentru a răspunde acuzaţiilor care i se aduc.
2. Vasiliu Florin Vlad Sebastian
„E o minciună”
La rândul său, directorul Teatrului Dramatic, Vlad Vasiliu, neagă existenţa documentului CNSAS referitor la colaborarea sa cu Securitatea: „E o minciună sfruntată. Am dat CNSAS în judecată, CNSAS nu avea nici o vină şi au dat totul pe secretarul nostru de la SSPR, care a dat publicităţii în 2007, la Timişoara, treaba asta. Procesul se amână, pentru că ăla nu mai este secretar de stat, e plecat cu vaca la păscut la Timişoara, că de acolo era. Scoateţi voi că este adevărat şi vă dau pe voi în judecată”.
3. Eugen Stoleru
„Nu asta e problema României”
Consilierul primarului din Galaţi susţine că nu are ce să-şi reproşeze: „Problema României nu este asta. Nu ştiu dacă mai încălzeşte pe cineva după 20 de ani, în situaţia în care ţara este aşa cum este. Şi nu înţeleg un lucru: cum poate sistemul actual să condamne pe nişte oameni pentru ceea ce au făcut în alt sistem, despre care toţi ştiu că era totalitar şi obligatoriu? Adică sistemul de astăzi mă condamnă pe mine pentru ceea ce am făcut în sistemul trecut! Hai, domnule, să fim serioşi!”.
4. Gelu Ciorici
„Nimeni nu a avut de suferit”
Ziaristul Gelu Ciorici, la rândul lui posesor de certificat de revoluţionar, şi-a recunoscut practic colaborarea cu Securitatea. „Pe lângă dosarul acela, am mai avut două dosare de urmărit, în care am fost urmărit de Securitate, ca urmare a trei rapoarte de eliminare a mea din reţeaua de colaboratori, din anii 1986, 1987 şi 1988. În rapoarte se menţiona că eram ‘neserios în relaţia cu. ofiţerul de legătură’. Nimeni nu a avut de suferit în urma notelor informative semnate de mine şi dictate, în măsură covârşitoare, de ofiţerul de legătură”, a declarat Ciorici.
5. Ion Garofa
„Golani de doi bani”
Ne-a declarat în prealabil că în cazul său este vorba de o încurcătură de nume („Garofa”, „Garoafă”), apoi a revenit: „Cum să dea CNSAS, că scrie legea că nu are voie să dea nici o comunicare dacă nu e sentinţă definitivă şi irevocabilă… Astea-s nişte chestii care le fac golanii ăştia de doi bani, dom’le. Săptămâna viitoare direct la CNSAS mă duc!”. Garofa spune că i s-a făcut dosar de colaborator deoarece, în calitatea sa de director la Fabrica de Conserve Tecuci, mergea în delegaţii în străinătate şi la întoarcere trebuia să dea rapoarte despre ce a făcut. Garofa spune că a făcut peste 300 de astfel de rapoarte.
Lustraţia nu-i atinge
Potrivit textului Legii Lustraţiei, adoptat pe 19 mai anul acesta de Parlament, o persoană care a colaborat cu Securitatea ca poliţie politică, constatată ca atare de către instanţă, nu va mai putea ocupa, pe o perioada de 5 ani consecutiv, unele funcţii administrative şi politice în administraţia centrală şi locală. Legea Lustraţiei a fost însă atacată la Curtea Constituţională de 29 senatori şi 58 deputaţi, iar pe 7 iunie a fost declarată neconstituţională. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
