„Apăsaţi-vă degetul mare aici, vă rog!” Pentru a încasa un cec, o bancă de la Washington cere nu numai o semnătură, dar de asemenea o amprentă digitală. Când au fost întrebaţi ce fac cu aceasta şi cât timp este păstrată, membrii personalului nu au ştiut să răspundă. Nu există reguli. În Statele Unite companiile fac ce vor. Acestea pot colecta câte date cu caracter personal doresc, să le păstreze cât doresc şi să le vândă altor companii. În cazul site-ului Facebook, colectarea datelor cu caracter personal este chiar obiectivul principal al întreprinderii, scrie publicaţia olandeză Trouw, citată de presseurop.eu.
Puterile publice americane nu au atâta libertate cât întreprinderile. Dar condiţiile depind de subiect. În domeniul sănătăţii, de exemplu, datele sunt bine protejate. Puterile publice americane pot avea acces de asemenea la datele colectate de către părţi comerciale, cum ar fi companiile de telefonie şi de carduri de credit. De altfel, de la atacurile din 11 septembrie 2001, guvernul SUA are o latitudine largă atunci când vine vorba de anchete asupra teroriştilor, motivul pentru care Statele Unite doresc să aibă acces la datele europene din domeniul bancar şi despre pasageri. Dar în UE protecţia datelor este un drept fundamental. Persoanele sunt încă proprietare ale propriilor date cu caracter personal iar un guvern sau o întreprindere nu poate utiliza aceste informaţii decât în scopuri clar definite, şi nu le poate furniza unor părţi terţe.
UE ia viaţa privată în serios, SUA nu
Pe 21 iunie, cu ocazia unei conferinţe la Facultatea de Drept Georgetown, din Washington, profesorul american de drept Adam Levitin a explicat că cele două continente au o „abordare filozofică diferită”a subiectului proprietăţii datelor cu caracter personal. „UE ia viaţa privată în serios, ceea ce nu este cazul Statelor Unite”.
Pe 8 iulie, Parlamentul European a aprobat transferul de date bancare europene spre Statele Unite, după ce a oferit garanţii privind protecţia datelor cu caracter personal. „Acest acord este încă departe de a fi ideal”, spune europarlamentara olandeză Sophie in ‘t Veld la Strasbourg. Cantităţi mari de date despre oameni nevinovati sunt încă trimise Statelor Unite. Problema este că, dacă Parlamentul european ar fi spus nu încă o dată, aşa cum a făcut în februarie faţă de o versiune anterioară a acordului, Statele Unite ar fi continuat să încheie acorduri bilaterale cu numeroase ţări europene.
În parlament, In ‘t Veld conduce discuţia cu privire la problema datelor pasagerilor, care ar trebui să conducă apoi, probabil în toamnă, la un vot. „Negocierile cu privire la transferul datelor pasagerilor sunt chiar şi mai complicate”, prevede ea. „Datele bancare sunt gerate de ministerul american de Finanţe, unde sunt destul de rezonabili. Dar datele pasagerilor sunt păstrate de către Departamentul pentru Securitatea Internă. Aceste persoane sunt absolut inflexibile. În ceea ce priveşte datele bancare, UE a reuşit să obţină obligaţia ca acestea să servească numai la depistarea de terorişti. Dar Departamentul pentru Securitate Internă deţine un mandat larg, care include de asemenea bolile veterinare, dezastrele naturale şi imigraţia. Nu ştim deloc dacă datele privind pasagerii nu vor fi utilizate în alte scopuri, în afară de identificarea teroriştilor”.
Parlamentele naţionale dorm
In ‘t Veld se revoltă împotriva faptului că statele membre ale UE iau toate acestea foarte uşor. „Ei uită că nu am văzut niciodată evaluări ale rezultatelor concrete ale colectării de date personale. Americanii pot spune cât vor că au fost în măsură să repereze în jur de 2 000 de persoane suspecte datorită acestor date despre pasageri, dar nu spun cât de multe condamnări au rezultat din acestea. Există cazuri de persoane arestate la poarta de îmbarcare, care lucrează pentru ONG-uri şi care au avut în cadrul muncii lor, contacte cu reprezentanţi FARC (în Columbia) sau Hamas (în Palestina). Parlamentele naţionale dorm. Desigur, ele pun întrebări, dar se mulţumesc cu răspunsuri de moment care conţin termeni precum „luptă contra terorismului” sau „serviciu de informaţii”.
Un program sub supraveghere
Acordul dintre UE şi Statele-Unite, aprobat în 8 iulie de către Parlamentul European, autorizează transferul datelor bancare ale cetăţenilor europeni spre Statele Unite, atunci când ele sunt gerate de către societatea Swift. Acordul, care va intra în vigoare în 1 august, prevede nominalizarea „unei persoane independente pentru a supraveghea felul în care datele personale sunt analizate de către autotităţile americane atunci când acestea anchetează asupra finanţării terorismului”, precizează EUobserver.com. Textul aprobat de către deputaţi prevede în acelaşi timp „posibilitatea de a crea un Program de luptă împotriva finanţării terorismului (Terrorism Finance Tracking Program) la scară europeană, similar celui care a fost pus în mişcare în Statele Unite după atentatul din 11 septembrie 2001”, adaugă site-ul de informaţie. „Comisia va prezenta o evaluare tehnică în al doilea semestru al anului 2011”.
