Economia poloneză poate fi văzută drept un adevărat miracol. Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care a reuşit să evite intrarea în recesiune. Mai mult, ea a avut o creştere economică ce a atins, în 2011, nivelul de 3,9 la sută. Autorităţile de la Varşovia au obţinut, în toiul crizei, un împrumut de 30 de miliarde de dolari americani din partea FMI. Însă polonezii nu s-au atins de nici un dolar din acest împrumut, care a fost utilizat ca o centură de siguranţă. Acum, FMI a oferit un nou împrumut, în valoare de 33,8 miliarde de dolari.
Chiar dacă aceşti bani reprezintă o excelentă centură de siguranţă, este puţin probabil că Polonia se va atinge de împrumut. Şi asta pentru că experienţa ultimilor ani de comunism, când Polonia ajunsese una dintre cele mai îndatorate ţări europene, i-a făcut pe oficialii polonezi să fie prudenţi. Economia poloneză este capitalizată, în schimb, cu ajutorul fondurilor europene.
Premianţii Uniunii Europene
Oficialii de la Varşovia au luat măsuri radicale pentru a asigura un grad ridicat de absorbţie. Mai întâi, au pus în valoare reformele economice luate în cadrul „terapiei de şoc“ de la începutul anilor 1990, care au transformat Polonia dintr-o ţară cu o economie neperformantă, care se chinuia să îşi rostogolească creditele externe, într-un exemplu de competitivitate. „Am reuşit să introducem, în anii 1990, reforme structurale importante, care ne-au pregătit pentru alte circumstanţe, reprezentate de criza economică“, declara, în urmă cu câteva zile, la Cluj, ambasadorul Poloniei în România, Marek Szczgiel.
Apoi, companiile poloneze au fost încurajate să îşi păstreze poziţiile pe piaţa internă. Iar această piaţă, de peste 40 de milioane de consumatori, a reuşit să ofere companiilor poloneze resursele de stabilitate care le-au făcut mai performante decât competitoarele lor din regiune. Spre deosebire de ţări precum România şi Ungaria, unde locul produselor autohtone a fost luat de produse străine, în supermarketurile poloneze predomină mărfurile locale. Mai mult, unele dintre ele au ajuns să fie exportate cu succes, pentru că oferă un raport calitate-preţ mai bun decât multe produse occidentale.
Rezultate spectaculoase
Aceste măsuri au oferit companiilor poloneze acel grad de competitivitate care le-a asigurat capacitatea de a profita de noile perspective deschise actorilor economici polonezi după aderarea la Uniunea Europeană, în 1 mai 2004. Iar rezultatele obţinute de economia poloneză au fost spectaculoase.
„Am reuşit să fructificăm oportunităţile create de aderarea noastră la Uniunea Europeană în 2004 şi care au fost reprezentate nu doar de fondurile europene aflate la dispoziţia noastră, ci şi de piaţa comună, care a devenit deschisă pentru exportatorii polonezi. Aşa că am reuşit să creştem cu aproape 100 la sută exporturile noastre în aceşti ultimi opt ani şi am crescut PIB-ul nostru cu circa 50 la sută“, a spus ambasadorul Marek Szczgiel.
Restructurări radicale
O parte din capitalurile folosite de economia poloneză pentru a-şi îmbunătăţi performanţele a provenit din fondurile europene. Pentru a fi siguri că vor folosi aceste fonduri cu maximă eficienţă, polonezii au restructurat radical administraţia publică. În loc de peste 40 de voievodate, au creat 16 voievodate. Mai mult, au descentralizat utilizarea fondurilor provenite din programele operaţionale ale Uniunii Europene la nivelul voievodatelor. În intervalul 2004-2007, polonezii au făcut acest lucru cu Programul Operaţional Regional şi cu Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Iar cele mai bune rezultate au fost obţinute tocmai în domeniul fondurilor descentralizate. Situaţia este la fel şi în cazul României, unde singurul program sectorial descentralizat, Programul Operaţional Regional, a dat cele mai bune rezultate. Specialiştii polonezi au observat, însă, că fondurile europene au asigurat o creştere economică semnificativă, însă, pe de altă parte, au crescut discrepanţele dintre regiuni. Astfel că au negociat cu oficialii europeni şi au reuşit ca, pentru intervalul 2007-2013, să transfere mai multe programe operaţionale la nivel regional, precum şi să le personalizeze în funcţie de nevoile fiecărei regiuni. Astfel, pentru intervalul 2007-2013, Polonia nu are un singur Program Operaţional Regional, cum are România, ci 16 astfel de programe, câte unul pentru fiecare voievodat. O atenţie deosebită a fost acordată voievodatelor sărace din estul ţării, care au reuşit să obţină performanţe economice notabile.
Circuitul financiar polonez
O altă măsură radicală a fost luată de Guvernul de la Varşovia pentru a creşte gradul de absorbţie. Astfel, Executivul polonez a preferat să deconteze din fonduri proprii proiectele europene şi să îşi recupereze apoi banii de la Comisia Europeană. Acest lucru nu s-a întâmplat doar în cazul instituţiilor publice ori al entităţilor adminiostrative, ci şi în cazul companiilor private. Astfel, Executivul de la Varşovia a avansat plăţi care totalizează şapte miliarde de euro în contul proiectelor europene. Din acestea, 800 de milioane de euro au ajuns la dispoziţia managerilor companiilor private, care au fost încurajaţi astfel să ducă la bun sfârşit proiectele începute şi să scrie altele noi. Astfel, în timp ce întreaga Europă se confrunta cu o criză a capitalului de lucru, fondurile plătite de Guvernul polonez au asigurat „sângele“ necesar în economia poloneză. Cele şapte miliarde de euro nici măcar nu au reprezentat un influx atât de semnificativ, raportat la totalul fondurilor antrenate în proiecte europene. Uniunea Europeană pus la dispoziţia Poloniei 68 de miliarde de euro, iar autorităţile de la Varşovia au asigurat sumele necesare pentru cofinanţare până la un total de 100 de miliarde de euro. Cele şapte miliarde de euro investite în economia reală pe timp de criză a oferit stabilitate economiei, însă au consolidat şi încrederea populaţiei şi a mediului de afaceri în Guvern şi în banca centrală a Poloniei.
Devalorizare contrololată a zlotului
În plan politic, această încredere a dat posibilitatea partidului condus de premierul Donald Tusk să câştige alegerile în plină criză economică. Este pentru prima dată în Polonia, după anul 1989, când partidul de guvernământ reuşeşte să câştige alegerile. În plan economic, încrederea în politica macroeconomică, ce s-a bazat pe stabilitate şi prudenţă, a permis evitarea apariţiei panicii atunci când Guvernul de la Varşovia a trecut la o devalorizare controlată a zlotului. Moneda poloneză şi-a pierdut 20 la sută din putere, însă devalorizarea zlotului a permis creşterea semnificativă a competitivităţii companiilor poloneze. „Am rămas una dintre cele mai atractive pieţe pentru investiţiile străine directe. Anul trecut, am atras mai mult de 13 miliarde de euro din partea investitorilor străini direcţi, dar, de asemenea, am început să exportăm capital. Investim în alte ţări. Companiile noastre sunt suficient de mature pentru a merge peste graniţă, pentru a-şi stabili prezenţa prin fabrici ori reprezentanţe în străinătate“, afirma ambasadorul Marek Szczgiel. Un alt factor care a crescut competitivitatea economiei poloneze a fost orientarea fondurilor europene către dezvoltarea infrastructurii, educaţie, inovaţie şi sănătate. În plină criză, Polonia s-a ales cu 600 de kilometri noi de cale ferată şi de autostradă, dar şi cu o forţă de muncă înalt calificată, ieftină şi capabilă să introducă noi tehnologii în producţie.
Cracovia culege laurii
Un model de mare succes a foost reprezentat de Cracovia. Într.o mare măsură, rolul Cracoviei în Polonia seamănă cu cel al Clujului în România. Doar că Cracovia este de două ori mai mare. Astfel, zona Cracoviei are un milion de locuitori, iar Clujul are o jumătate de milion. Ambele sunt vechi capitale şi reprezintă fiecare cel de-al doilea centru economic al ţării, după actuala capitală. Cele două oraşe găzduiesc cele mai vechi universităţi – Universitatea Jagellonă în Cracovia, respectiv Universitatea Babeş-Bolyai în Cluj. Cracovia are 200.000 de studenţi, iar Clujul 100.000. Cele două oraşe au jucători importanţi în industria auto, dar şi în IT, iar acum ambele mizează tot mai mult pe ştiinţele vieţii. Ambele oraşe se bucură de atractivitate economică datorită unor parcuri industriale inteligent concepute. Dacă la Cluj compania Tetarom a reuşit să atragă investitori precum Emerson, Bosch, DeLonghi ori EnergoBit, în Cracovia au investit alte companii, cu rol şi dimensiune corespondente celor din Cluj. Krakowski Park Technologicyny Sp a reuşit să atragă investiţii de 400 de milioane de euro. Până şi facilităţile oferite de parcurile industriale Tetarom şi zona economică specială, cum se numesc în Polonia astfel de parcuri, sunt asemănătoare.
Facilităţi pentru investitori
„Cea mai importantă facilitate în zona economică specială este aceea că investitorii sunt scutiţi de impozitul pe profit. De asemenea, mai oferim parcele foarte bine pregătite pentru noi investitori, de regulă la preţurile pieţei. Ceea ce mai este important în legătură cu zonele economice speciale este de a le dezvolta pe terenuri deţinute de primării sau, în principal, să fie domeniu public“, explică Jacek Bielawski, Project Manager al Krakowski Park Technologicyny Sp. La Cluj, investitorii beneficiază de scutiri la plata impozitelor şi taxelor pe terenuri şi pe clădiri, iar parcelele, excelent utilate, deţinute de Consiliul Judeţean sunt oferite la preţuri foarte bune. Parcul industrial şi tehnologic din Cracovia are circa 600 de hectare, în timp ce cele patru parcuri administrate de Tetarom la Cluj totalizează peste 300 de hectare. La fel, parcurile din Cracovia şi din Cluj au creat incubatoare de afaceri, pentru tinerii creatori din domeniul tehnologic.
Orientare spre tehnologie
„Noi ne concentrăm asupra afacerilor orientate spre tehnologie. În general, cei care vin sunt foarte tineri, de obicei după ce absolvă universitatea sau uneori sunt chiar în timpul studiilor, tineri care au o idee de afaceri, dar nu ştiu de unde să înceapă, iar noi îi sprijinim“, a spus Monika Machowska, de la parcul tehnologic din Cracovia. Dacă atât Clujul, cât şi Cracovia au devenit cele mai importante clustere naţionale din domeniul IT, ambele oraşe mizează pe viitor şi pe biotehnologii, industrie pharma şi cercetare medicală, într-un cuvânt pe Ştiinţele Vieţii.
DIFERENŢE
Avantajul Poloniei
Însă Cracovia a reuşit să potenţeze mult mai bine decât Clujul rolul său de motor al economiei poloneze. Motivele ţin de politica autorităţilor centrale. În timp ce Cracovia este conectată foarte bine la reţeaua de autostrăzi din Europa, iar Guvernul central investeşte continuu în extinderea şi modernizarea autostrăzilor şi aeroportului, Clujul are enorm de suferit pentru că Guvernul din Bucureşti a ales o altă cale. Din Autostrada Transilvania au fost construiţi doar 52 de kilometri. Pentru acest an, Guvernul nu a alocat nici un leu, nici pentru continuarea lucrărilor la autostradă în judeţul Cluj, nici pentru extinderea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Astfel, că, în ciuda faptului că oraşul Cluj-Napoca rămâne un pol important al investiţiilor străine, din cauza politicilor publice naţionale asumate de Guvern acest oraş nu reuşeşte într-o măsură satisfăcătoare să dinamizeze economia din Transilvania şi riscă să se transforme într-un nou Bucureşti, care incapabil să antreneze dezvoltare regională, în loc să devină o a doua Cracovie.
Cracovia a atras companii de talie mondială care au ales investească în Polonia
