» Majoritatea statiunilor balneo din Romania nu sunt atractive pentru turistii obisnuiti. Hotelurile sunt prost clasificate, bazele de tratament au ajuns in paragina, iar clientii nu au cu ce sa-si umple timpul liber.
» Investitorii care au cumparat de la stat fostele unitati hoteliere nu au urmarit, in general, decat sa puna mana pe contractele subventionate oferite de Casa Nationala de Pensii.
Vasile Turcanu este din Iasi si a venit in ianuarie la Olanesti, deoarece statiunea este mai linistita in aceasta perioada a anului. Nu a venit la tratament prin Casa de Pensii, ci si-a platit vacanta din propriul buzunar. Turcanu a ales Olanestiul exclusiv pentru apele minerale despre care spune ca l-au ajutat sa se vindece de afectiunile renale. Dupa experienta de anul acesta insa, ieseanul se va gandi de doua ori inainte sa mai calce in statiunea valceana. "M-am dus ieri la izvoare sa iau apa sulfuroasa. stiam ca izvoarele au fost concesionate de o firma, dar ma asteptam ca accesul sa fie liber. Am gasit usa inchisa cu lacat. Apoi am aflat ca trebuie sa merg la receptia hotelului Olanesti si sa achit o taxa pentru a putea bea apa de izvor. Am platit 25 de lei pentru cinci zile de sedere la Olanesti.
Dupa ce am platit, un paznic a venit cu mine si mi-a deschis usa si am putut lua apa. Apoi a inchis in urma mea. A fost o situatie jenanta", ne-a spus Turcanu, care nu era, de altfel, singurul turist nemultumit din Olanesti. Hotelierii ne-au spus ca o mare parte din clientii si asa putini pe care-i aveau in aceasta perioada a anului s-au infuriat si au plecat din statiune cand au aflat ca trebuie sa plateasca apa de izvor.
Alti proprietari de hoteluri sau pensiuni au hotarat sa scoata ei bani din buzunar pentru a-si pastra oaspetii. "Am platit un milion de lei pe apa de izvor pentru cei doi turisti pe care-i aveam in hotel. Nu-mi convine, dar atata vreme cat nu ridica si altii aceasta problema, nu am ce face", spune Gheorghe Ghinis, administratorul unui complex de cazare din statiune.
Afaceri impletite cu politica
Chiar daca problema izvoarelor minerale i-a revoltat pe majoritatea investitorilor din Olanesti, putini isi asuma deschis acest lucru. Asta pentru ca firma care a concesionat apele minerale, SC Olanesti Riviera SA, apartine unor oameni foarte temuti in Valcea. Este vorba despre Ion Tudor – fost candidat la Parlament din partea PDL si proaspat subprefect al judetului – si de sotia acestuia.
Firma celor doi a cumparat de la stat societatea care administreaza mai multe unitati de cazare, dintre care cea mai importanta este Hotelul Olanesti, abonat in ultimii ani la contracte cu Casa Nationala de Pensii. De altfel, pensionarii – ale caror sejururi sunt subventionate – reprezinta aproape exclusiv clientela anuala a hotelului familiei Tudor. Anul trecut, firma Olanesti Riviera a primit peste 6.000 de pensionari, care au fost hraniti cu doar 7,14 lei/zi, fapt care a starnit nemultumirea unora dintre clienti.
O alta afacere "de succes" facuta cu statul de sotii Tudor a fost concesionarea izvoarelor minerale sulfuroase de la Olanesti. Acest fapt le da dreptul sa perceapa taxe pentru fiecare turist care vrea sa bea apa. "Taxele au crescut de la an la an, astfel incat in 2008 au ajuns la 5 lei/turist/zi. Este foarte mult numai prin comparatie cu pretul cu care, de pilda, cumpar o sticla de apa minerala Borsec, care costa 1,5 lei", ne-a spus un alt hotelier sub protectia anonimatului. Statiunea Olanesti era adormita zilele trecute, in conditiile in care Casa Nationala de Pensii nu trimisese nici un client. Anual, 20.000 de pensionari vin la Olanesti si stau de regula la una dintre cele trei mari unitati de cazare din statiune. Desi am incercat sa obtinem un punct de vedere de la familia Tudor, ne-a raspuns doar administratorul Hotelului Olanesti, Liliana Uta.
Cu un ton relaxat, aceasta nu parea deloc deranjata de faptul ca nu avea nici un turist cazat: "Nu cred ca vi s-a plans vreun hotelier ca ramane fara clienti din cauza taxei pentru izvoarele minerale. Este normal sa se plateasca un serviciu pe care noi il facem, si anume intretinerea izvoarelor. Am auzit insa ca localnicii ne-au vorbit de rau la biserica".
Hoteluri fara apa calda si incalzire la Calimanesti-Caciulata
Situatia de la Olanesti nu este, din pacate, singulara. In majoritatea statiunilor balneoclimaterice din Romania, turistii se simt mai degraba alungati de asa-zisii investitori care au preluat complexurile turistice ale statului. Practic, in acest moment, pensionarii care vin la tratament cu bilete subventionate de stat – si care, din acest motiv, se multumesc cu foarte putin – sunt singurii care mai tin in viata statiunile balneare din Romania.
Lipsa de preocupare pentru turistul obisnuit este evidenta si la Calimanesti-Caciulata, statiune cu aproximativ 3.000 de locuri de cazare – dar care a decazut constant in ultimii ani. Saptamana trecuta, un singur hotel din complexul controlat de firma Cotexim SA – care a preluat fosta unitate turistica de stat – era deschis. Hotelul Caciulata – prafuit, ponosit – avea ca singuri clienti cativa copii de la o scoala sportiva. Baza de tratament a complexului era inchisa. Doar piscina cu apa sulfuroasa de la subsol ar fi putut fi o optiune, modesta, insa.
Bazinul era scufundat in semiintuneric, peretii si tavanul incaperii – coscoviti, plini de igrasie –, iar instalatiile din metal – ruginite. Suprinzator era pretul ridicat al serviciilor oferite de acest bloc-dormitor comunist: 155 de lei/noapte camera cu doua paturi, pret in care era inclus si micul dejun. Asta in conditiile in care intr-un alt hotel nou, de trei stele, cazarea costa 105 lei pe noapte.
La doi pasi, hotelul sindicalist "Traian", o alta relicva comunista, era deschis, dar oferea servicii doar pentru masochisti. "Puteti sa va cazati aici, dar nu avem apa calda si caldura", ne-a informat sec o receptionera zgribulita. Statiunea era pustie la lasarea intunericului. Nici un om pe strada, nici o lumina aprinsa, doar farurile masinilor care treceau pe drumul national mai spargeau bezna.
Govora, o alta statiune balneoclimaterica din judetul Valcea, duce si ea lipsa turistilor. Cea mai mare parte din unitatile de cazare si tratament au fost cumparate de la stat de familia Handolescu. Sotia, Ancuta Handolescu, a fost prefect din partea PD Valcea si este acum membru important al PDL. Lipsa investitiilor a facut ca statiunea sa decada mult in ultimii ani.
Pucioasa, exclusiv pentru pensionari
"Statiunea turistica de interes national Pucioasa" este la aproximativ 20 kilometri de Targoviste, la o altitudine de 400 metri, pe un drum din care lipsesc bucati intregi de asfalt. Este un mic orasel dambovitean, care a devenit statiune balneoclimaterica in urma cu 188 de ani. Apele minerale din Pucioasa, in principal sulfuroase, sunt considerate benefice pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, pentru cele ale aparatului digestiv etc. Trei hoteluri reprezinta aproape singura oferta turistica a statiunii, care are o capacitate totala de cazare de 800 de locuri. Lipsa oricarei optiuni de petrecere a timpului liber este, de altfel, cea mai mare problema, dupa cum recunoaste si Roxana Tudorache, consilierul de la Centrul de informare turistica din Pucioasa. Lipsa turistilor este o evidenta.
Cand am intrebat-o pe functionara cati oameni i-au trecut pragul de la inceputul anului, aceasta ne-a raspuns amuzata ca suntem "turistii cu numarul 4 si, respectiv, 5". Cum se descurca in aceste conditii hotelurile? "Asteptam si noi sa vedem cand se aproba bugetul de la Casa Nationala de Pensii, ca sa incepem sa avem clienti", ne-a explicat receptionera de la "Turist" filosofia de afaceri a societatii pentru care lucreaza. De altfel, de dorul pensionarilor, responsabilii unui alt hotel cu baza de tratament din Pucioasa – este vorba despre "Ceres" – nu au mai rezistat si au inchis temporar pravalia.
La Herculane, ca in Epoca de Aur
Statiunea Baile Herculane a intrat intr-o zodie nefasta dupa ce multe din unitatile de cazare si din bazele de tratament au fost cumparate de la stat de fostul deputat PSD Iosif Armas. Hotelurile au ajuns ruine, iar de restul facilitatilor turistice nu se mai ocupa nimeni.
"Eu vin din 1994 cu bilete cumparate prin sindicat la Hotelul Dacia. Anul trecut, am platit 7 milioane pentru doua persoane, adica jumatate din pret", spune Ion Barbu, din judetul Alba. In bilet sunt incluse doua sedinte de tratament si accesul la un bazin cu apa sulfuroasa. Serviciile lasa insa mult de dorit. "Un singur medic este responsabil de un intreg culoar de pacienti, si aici vorbim de aproximativ 100 de camere pe etaj. In conditiile in care vara hotelul este ocupat in proportie de 100%. La bazine, se simte lipsa unei minime intretineri.
Cred ca, in afara de faptul ca trateaza apa cu clor, alte lucrari nu s-au facut in 15 ani. Cat despre mancare, este tot mai proasta, de la an la an", explica pacientul. Alte modalitati pentru petrecerea timpului intre tratamente sunt inexistente. "Ce sa faci aici trei saptamani, cat dureaza tratamentul? Exista un teatru de vara, unde eu am prins un singur concert de muzica populara. La Hotelul Dacia functioneaza un cinema, dar cu intermitente. Nu exista un loc de unde sa poti inchiria o bicicleta, nu se organizeaza expeditii turistice in zona, care este una minunata", reproseaza Barbu.
Dar poate nepasarea se vede cel mai bine in punctul central de atractie, numit "7 izvoare". Este vorba de cateva bazine sapate in piatra de natura, nu mai mari de 5-6 metri patrati si unde se strange apa sulfuroasa. Vara, zilnic, peste 1.000 de bolnavi se scalda in fiecare bazin natural. In apropiere, insa, nu exista toalete ecologice, tomberoane pentru gunoi, personal medical de specialitate si nici un fel de supraveghere din partea autoritatilor. Mizeria se intinde pretutindeni, furturile sunt frecvente. "In afara de mici, bere si muzica proasta data tare, alta distractie nu exista in statiune", mai spune Ion Barbu.
» "Turismul balnear se bazeaza, in proportie de 60%, pe pensionari"
Nicu Radulescu, presedintele Organizatiei patronale din turismul balnear, a recunoscut faptul ca, fara biletele de tratament ale pensionarilor, situatia ar fi critica pentru majoritatea statiunilor balneo. "Sunt unele exceptii, cum ar fi Baile Felix, Sovata, Ocna Sibiului si altele. Din pacate, in general, situatia este proasta. Multe unitati de cazare se bazeaza, in proportie de peste 90%, pe pensionari, altele – in proportie de 50%. La nivel national, cred ca procentul este de aproximativ 60%", a declarat Nicu Radulescu. De ce nu au evoluat insa aceste societati comerciale astfel incat sa nu se bazeze exclusiv pe biletele subventionate de stat?
"Modernizarea unui hotel de 100 de camere, pentru a-i imbunatati clasificarea de la doua la trei stele, costa aproximativ 3-4 milioane de euro. Sunt foarte multi bani la mijloc. Cred ca singura sansa a turismului balnear ar fi crearea unui parteneriat public-privat, dupa modelul unguresc. Ungurii au inceput sa investeasca in ‘93-‘94 si au subventionat masiv turismul balnear", mai spune Nicu Radulescu.
» Statiuni pentru suferintele fiecaruia
Statiunile balneare au inregistrat, in 2008, o diminuare de 1,4% a turistilor, in timp ce numarul de innoptari a scazut cu 3,5% fata de 2007. In Romania, exista peste 50 de statiuni balneoclimaterice care se gasesc in aproape toate zonele tarii. Printre cele mai cautate sunt Sovata (unde sunt tratate afectiuni neurologice, ginecologice), Herculane si Felix (afectiuni reumatismale), Calimanesti (afectiuni ale tubului digestiv, biliare, renale), Sarata Monteoru si Slanic Moldova (nevralgii, pareze).
