Romania a pierdut o importanta distinctie europeana din cauza unui proiect megalomanic, inceput de Nicolae Ceausescu si continuat in prezent cu acordul tacit al Academiei Romane. Parcul National Retezat nu a reusit sa obtina Diploma de Excelenta pentru arii protejate din partea Consiliului Europei din cauza lucrarilor la proiectul hidroenergetic "Raul Mare – Retezat", care implica vaile din partea de nord si in cea de vest a masivului si in special din aria protejata.
Unul dintre vinovatii pentru continuarea lucrarilor de captare a apelor din Parcul National Retezat este Academia Romana, care a avizat un proiect initiat de Ceausescu, avand efecte devastatoare pentru ecosistemul din aria protejata. Muntele Retezat – Rezervatie a Biosferei – nu a primit Diploma de Excelenta in arii protejate din partea Comisiei Europene pentru ca specialistii comisiei care acorda aceasta distinctie au ridicat mai multe obiectiuni cu privire la problemele de protectie a mediului semnalate, in repetate randuri, de Administratia Parcului, dar ignorate de autoritatile competente sa ia masuri pentru remedierea lor.
Principala problema ridicata de specialistii europeni este proiectul hidroenergetic care afecteaza grav factorii de mediu din zona. Retezatul risca sa ramana cu vaile secate din cauza unor lucrari initiate din 1974. Conducerea sucursalei Hateg a companiei "Hidroelectrica" doreste sa capteze mai multe vai din interiorul parcului pentru a fi canalizate intr-un lac de acumulare. Administratia Parcului National Retezat se opune insa vehement si fara rezultat proiectului, sustinand ca este ilegal si ca atat plantele, cat si animalele din zona ar avea de suferit. Desi ar trebui sa asigure protectia parcurilor nationale, Academia Romana a avizat efectuarea lucrarilor de captare. Specialistii din cadrul Administratiei Parcului National considera ca diminuarea debitului de apa de pe vaile din Retezat poate produce consecinte foarte grave pentru Parcul National.
Academia "vinde" muntele pentru un pumn de arginti
Printr-un studiu de impact asupra mediului, elaborat, in urma cu cativa ani, de specialistii Institutului de Biologie al Academiei Romane, se recomanda avizarea captarii raului de munte Obarsia Nucsoarei. In prezent se lucreaza la cinci asemenea captari pe care "Hidroelectrica" le construieste in Parcul National Retezat. Alte doua rauri au fost captate inainte de 1989. In loc sa sustina integritatea parcului si protejarea acestuia, reprezentantii Academiei Romane se declara de acord cu realizarea lucrarilor de captare. Angajatii Administratiei Parcului National Retezat sustin ca exista un conflict de interese care ii determina pe cei de la Academie sa avizeze favorabil proiectul "Hidroelectrica": astfel Institutul National de Biologie, care a realizat contra cost studiul investitiei, este subordonat direct Academiei Romane. Mai mult decat atat, studiul de impact a fost avizat de Comisia pentru Monumentele Naturii, in conditiile in care unii membri ai acestei structuri sunt angajati ai Institutului de Biologie, beneficiarul banilor platiti de "Hidroelectrica" pentru realizarea studiului.
Proiect megalomanic care sfideaza natura
Constructia amenajarilor hidroenergetice de pe Raul Mare – Retezat au fost incepute in anul 1974, la indicatiile lui Nicolae Ceausescu. Pe vaile din versantul sudic al Retezatului a fost construit unul dintre cele mai mari baraje de pamant din lume. Santierul si secarea vailor pe cateva sute de metri in aval de baraj au distrus serios echilibrul ecologic din zona. Pentru ca debitul vailor de pe versantul sudic nu a fost suficient, proiectantii au apelat la o solutie de captare a retelei de 21 de rauri de pe versantul nordic printr-un tunel de aductiune care strabate subsolul Parcului National Retezat. Doua captari au fost realizate inainte de 1989. Alte cinci lucrari au fost incepute dupa 1990 si nu sunt inca finalizate. Silvicultorii si turistii se plang atat de efectul nociv pe care amenajarile hidrotehnice il au asupra florei si faunei, cat si de aspectul urat al barajelor de beton si santierelor, in contrast cu vaile pitoresti ale Retezatului.
Academia zice "da", desi este convinsa de raul facut
Seful Administratiei Parcului National Retezat, Zoran Acimov, a cerut Academiei Romane sa retraga avizul dat pentru executia captarii de la Obarsia Nucsoarei. Argumentele acestuia sunt extrase chiar din studiul de impact conceput de specialistii Academiei. Printre altele, autorii studiului recunosc efectul devastator pe care il poate avea executarea captarii asupra animalelor si plantelor de pe marginea vailor ce vor fi secate sau cu debitul de apa diminuat.
De asemenea, in studiu se arata ilegalitatea construirii unei captari in Parcul National Retezat fara acordul Administratiei. Cu toate acestea, reprezentantii Academiei considera posibila si legala investitia si sunt de acord cu realizarea acesteia, cu conditia ca "Hidroelectrica" sa asigure un debit de apa de minimum 59 la suta din debitul mediu anual. "Aceasta cantitate minima de apa nu va fi respectata pentru ca proiectantul a prevazut un debit de servitute de zece ori mai mic decat cel recomandat in studiu, asa ca debitul maxim lasat pe vale dupa captare nu atinge nici macar valoarea minima prevazuta in studiu", a mai spus Acimov. De asemenea, firma care va lucra in zona trebuie sa termine lucrarea in termen de noua luni si sa nu afecteze o suprafata mai mare de o treime de hectar. Secretara stiintifica a Comisiei Monumentelor Naturii, Simona Mihailescu, este de parere ca se pot face derogari de la lege. "Am avizat studiul de impact, pentru ca trebuie sa avem in vedere conceptul de dezvoltare durabila in zona. Nu putem duce in extrema conservarea biodiversitatii. Asa cum se fac derogari de la lege pentru exploatarea forestiera sau vanat, se pot face si pentru constructii", a justificat Simona Mihailescu avizarea lucrarii.
Ce spune legea
Cu toate masurile de precautie impuse de Studiul Academiei, reprezentantii Administratiei Parcului National Retezat considera ca nu se poate incalca sub nici o forma Legea 462/2001, care prevede la articolul 14, alin. 2 ca "in perimetrele ariilor naturale protejate si in vecinatatea acestora, precum si a altor bunuri ale patrimoniului natural, supuse unui regim special de protectie si conservare, este interzisa orice lucrare sau activitate susceptibila sa genereze un impact negativ asupra acestora". Iar la alineatul urmator: "Autorizarea activitatilor in perimetrul ariilor naturale protejate si in vecinatatea acestora se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate", adica numai cu acordul Administratiei Parcului National Retezat.
Tot in Legea 462/2001, in articolul 6, alin. 3, sunt prevazute cazurile exceptionale fata de care se pot face derogari: "Instituirea regimului de arie naturala protejata si de zona de protectie a bunurilor patrimoniului natural, conform prevederilor prezentei legi, este prioritara in raport cu orice alte obiective, cu exceptia celor care privesc asigurarea securitatii nationale, asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si animalelor, prevenirea unor catastrofe naturale". Or, constructia captarilor de pe raurile din Retezat nu se inscrie in nici una dintre exceptii.
Garda de Mediu Hunedoara este timida
Cu toate ca in repetate randuri inspectorii Garzii de Mediu din judetul Hunedoara au fost sesizati despre poluari grave ale vailor din Retezat de catre "Hidroconstructia", acestia s-au dovedit foarte blanzi cu poluatorii. In urma unor deversari de ciment, care au dus la poluarea pe cativa kilometri a Raului Mare, firmele constructoare au fost sanctionate doar cu avertizare de catre Garda de Mediu. Directorul sucursalei Hateg a "Hidroelectrica", Mircea Teodor, considera ca lucrarile de captare a raurilor din Parcul National Retezat sunt esentiale pentru functionarea hidrocentralelor construite in zona inainte de 1989. "Captarile fac parte dintr-un proiect initiat in 1976, cand raurile nu erau in Parcul National Retezat. Investitia trebuie finalizata conform proiectului. Ea trebuie realizata si a fost incetinita dupa ‘89 din lipsa de fonduri. Nu inteleg de ce reprezentantii Administratiei Parcului National Retezat se opun finalizarii proiectului nostru. Atitudinea lor este contra conceptului de dezvoltare durabila a zonei. Oricum, noi am fost aici inaintea lor", a mai afirmat Teodor.
Cel mai vechi parc national din Romania
Parcul National Retezat a fost infiintat in 1935, fiind primul de acest gen din Romania si era destinat conservarii frumusetilor acestor munti si a florei unice de aici. Retezatul are cel mai mare numar de varfuri de peste 2.000 de metri din Romania (peste 20), de asemenea, are peste 80 de lacuri glaciare dintre care cel mai mare din Romania – Bucura – se intinde pe o suprafata de 8,8 hectare, iar cel mai mai adanc este Zanoaga – 29 de metri. Cel mai inalt varf din Retezat este Peleaga – 2.509 metri. Existenta in Retezat a mai bine de o treime din flora Romaniei este unul din motivele pentru care a fost declarat parc national. De asemenea, acest munte adaposteste o fauna deosebit de bogata, atat in ceea ce priveste numarul de specii, cat si numarul mare de exemplare care alcatuiesc populatiile acestor specii.
Recunoscut pe plan international
Parcul National Retezat a fost declarat Rezervatie a Biosferei in anul 1987 si se afla in lista UNESCO a zonelor protejate. De asemenea, in anul 2000 a fost declarat arie de importanta faunistica si lepidepteorologica europeana. In 2004 a devenit primul parc din Romania si al cincilea din Europa care a primit certificatul "Pan Parks", ca o recunoastere a modului de gestionare si conservare a biodiversitatii. In cazul in care raurile principale de pe versantul nordic vor fi captate, Retezatul risca sa piarda si alte titluri de recunoastere internationala.
Diploma de excelenta a Comisiei Europene pentru zone protejate este o distinctie foarte importanta, care atesta managementul de calitate si poate sa ajute Administratia Parcului National Retezat in accesarea unor fonduri pentru lucrari de conservare si protejare a mediului. Specialistii care acorda aceasta distinctie au motivat refuzul de a acorda diploma din cauza mai multor disfunctionalitati in relatia dintre administratia aflata in subordinea "Romsilva" si Academia Romana. De asemenea, specialistii europeni au cerut, pe langa oprirea constructiilor hidroenergetice, si modificarea proiectului drumului Petrosani-Herculane, cunoscut si ca "Drumul lui Basescu", care trece pe la marginea parcului. Totodata, Comisia Europeana a cerut clarificarea statutului Academiei Romane care nu ar avea, in opinia specialistilor, decat un rol stiintific si in nici un caz de administrare, cum si-l aroga in prezent.
