Polonia este îndoliată după tragedia aviatică de la Smolensk, în care a murit preşedintele ţării, Lech Kaczynski, împreună cu elita vieţii politice, militare, sociale, culturale. Tragică ironie a sorţii, delegaţia poloneză ucisă în catastrofa aeriană mergea în „pădurea morţii”, la Katyn, lângă Smolensk, pentru comemorarea a 70 de ani de la masacrul celor 22.000 de ofiţeri polonezi comis de poliţia secretă a lui Stalin. Statul polonez şi armata sa au fost aruncate într-o criză gravă de moartea preşedintelui Kaczynski şi a principalilor şefi ai armatei.
Actuala tragedie de la Katyn s-a transformat în tragedia Poloniei, dispariţia principalilor responsabili ai ţării având un impact dramatic asupra vieţii politice. Această tragedie este a doua petrecută la Katyn, iar elitele ţării au fost din nou ucise, declara fostul preşedinte Lech Walesa. Guvernul s-a reunit de urgenţă pentru a stabili ce urmează, iar premierul Donald Tusk le-a cerut polonezilor să păstreze o atitudine demnă în această perioadă de doliu naţional. Desigur că nu se pune problema unui vid instituţional, Constituţia prevăzând o preşedinţie interimară – ce va fi asigurată de şeful Parlamentului, Bronislaw Komorowski – şi un calendar indicativ pentru organizarea alegerilor prezidenţiale. Komorowski dispune de 14 zile pentru a stabili data alegerilor anticipate, în termen de 60 de zile de la anunţarea scrutinului. Alegerile prezidenţiale erau prevăzute pentru octombrie, dar acum totul se precipită, iar Komorowski era unul dintre candidaţii pentru şefia statului. Dispariţia principalilor şefi ai armatei atrage după sine o schimbare de generaţie în structurile de conducere şi în armată. Analiştii arată că imensa pierdere suferită nu va crea distorsiuni în stabilitatea politică şi economică a Poloniei, membru al NATO aliat consecvent al SUA şi membru al UE. Komorowski a ţinut să sublinieze că Polonia trăieşte „o dramă fără precedent, fiind rar în lume ca, într-o clipă, atâţia reprezentanţi ai celor mai înalte instanţe ale statului, ale armatei şi ale autorităţilor spirituale şi preşedintele însuşi să-şi piardă viaţa”.
Polonezii îşi plâng morţii
Ieri, întreaga Polonie a ţinut două minute de tăcere ca omagiu adus victimelor accidentului de avion care îl transporta pe preşedintele Kaczynski în Rusia. În capitală, bulevardele şi străzile adiacente din cartierul Palatului Prezidenţial au fost inundate de zeci de mii de oameni, sosiţi încă de sâmbătă seară cu flori şi cu lumânări aprinse pentru a se ruga în memoria celor dispăruţi, iar toate bisericile au oficiat slujbe speciale. Varşovia a pus drapelele în bernă, mii de militari stau de gardă, iar mulţimile cântă imnul naţional. Polonia îndoliată a reacţionat la unison, toate tendinţele politice dispărând în faţa tragediei.
Trupul preşedintelui a fost repatriat
Trupul preşedintelui polonez a fost repatriat ieri la Varşovia, de pe aeroportul militar rus din Smolensk, la plecare asistând premierul rus, Vladimir Putin. Alături de ambasadorul polonez în Rusia, el a depus trandafiri roşii în faţa sicriului, iar o orchestră militară a intonat imnurile celor două ţări. Sicriul a fost urcat la bordul unui avion militar, în prezenţa gărzilor de onoare rusă şi poloneză. Trupul soţiei sale nu a putut fi identificat şi de aceea nu a putut fi repatriat împreună cu cel al preşedintelui Lech Kaczynski. Ceremonia s-a desfăşurat în apropierea locului unde s-a produs accidentul aviatic din ajun.
La sosirea la Varşovia, a fost organizată o ceremonie oficială la care au asistat familia, cele mai înalte autorităţi poloneze şi preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek. Cortegiul cu trupul preşedintelui s-a îndreptat apoi spre Palatul Prezidenţial, unde sicriul va fi expus public, polonezii putând veni să-şi aducă omagiul.
Ultimele clipe
Avionul polonez prezidenţial Tupolev 154, transportând 97 de persoane, potrivit autorităţilor ruse (96, potrivit celor poloneze), s-a prăbuşit în pădurea acoperită de ceaţă de lângă Smolensk, în vestul Rusiei, înainte de a ateriza pe aeroportul militar. Nu a existat nici un supravieţuitor. Angajaţii aeroportului militar care aşteptau sosirea delegaţiei poloneze au declarat că avionul s-a rotit de mai multe ori, vizibilitatea fiind redusă din cauza ceţii. A avut trei tentative de aterizare înainte de a acroşa vârfurile copacilor, rupându-se în mai multe bucăţi şi prăbuşindu-se în flăcări. Trupurile au fost transportate la Moscova, unde au fost aşteptate rudele, pentru identificare.
Crema politicii poloneze
Preşedintele polonez, Lech Kaczynski, era acompaniat de soţia sa, Maria, şi de o importantă delegaţie pentru a aduce un omagiu memoriei miilor de ofiţeri polonezi ucişi în urmă cu 70 de ani de poliţia secretă a lui Stalin.
Principalele personalităţi care au murit în accidentul din Rusia, în afara preşedintelui, sunt fostul preşedinte în exil în timpul perioadei comuniste Ryszard Kaczorowski, vice-preşedintele Dietei şi candidat al stângii la prezidenţiale, Jerzy Szmajdzinski, vice-preşedintele Dietei Krzysztof Putra, vicepreşedintele Senatului, Krystyna Bochenek, preşedintele băncii centrale, Slawomir Skrzypek, şeful Statului major polonez, general Franciszek Gagor, şeful armatei terestre, general Tadeusz Buk, şeful armatei aerului, general Andrzej Blasik, şeful marinei, amiral Andrzej Kaeweta, şeful forţelor speciale, general Wlodzimierz Potasinski, şeful forţelor operaţionale poloneze, general Bronislaw Kwiatkowski, episcopul catolic Tadeusz Ploski, arhiepiscopul ortodox Miron Şodakowski, şefii biroului prezidenţial, al securităţii naţionale pe lângă preşedinte, secretarul de stat al preşedinţiei, adjunctul Ministerului Apărării, Stanislaw Jerzy Komorowski, adjunctul Ministerului de Externe, Andrzej Kremer, adjunctul Ministerului Culturii, Tomasz Merta, şeful Comitetului olimpic, deputaţi, senatori, reprezentanţi ai diferitelor Biserici şi ai asociaţiilor civice.
Ziariştii polonezi au călătorit cu alt avion, ajungând la Smolensk cu o oră înainte, pentru că delegaţia era prea numeroasă.
Pădurea de la Katyn a redevenit „pădurea morţii”
Preşedintele Lech Kaczynski şi delegaţia care îl însoţea au murit în timp ce mergeau la Katyn, în Rusia, pentru celebrarea a 70 de ani de la masacrarea a mii de ofiţeri polonezi la ordinul lui Stalin, o tragedie pentru Polonia şi un simbol al minciunii comuniste.
Când Germania nazistă a invadat Polonia, pe 1 septembrie 1939, armata poloneză a bătut în retragere spre est. Invazia din 17 septembrie a estului ţării de către Armata Roşie, în virtutea Pactului germano-sovietic Ribbentrop-Molotov, a surprins trupele poloneze, care nu au opus rezistenţă. 22.000 de ofiţeri polonezi în rezervă, proprietari de pământ, profesori, avocaţi, medici, mobilizaţi în 1939, au fost făcuţi prizonieri de sovietici şi plasaţi în lagăre. Pe 5 martie 1940, Stalin a cerut poliţiei politice, NKVD, să „aplice pedeapsa capitală acestor elemente inamice puterii sovietice”. În aprilie 1943, germanii au descoperit la Katyn cadavrele a circa 4.500 de militari polonezi executaţi cu un glonţ în ceafă. Stalin a dat vina pe nazişti şi propaganda comunistă a continuat o jumătate de secol să întreţină minciuna. Abia în 1990, în timpul preşedintelui Mihail Gorbaciov, Moscova şi-a recunoscut responsabilitatea. Masacrarea elitelor poloneze a fost perpetuată în mai multe locuri, dar Katyn a devenit un simbol. Din cei 22.000 de ofiţeri polonezi dispăruţi în 1940, soarta multora nu se cunoaşte încă, dar justiţia rusă a decis clasarea dosarului în pofida protestelor Varşoviei. Masacrul a fost ani de zile mărul discordiei în relaţiile ruso-poloneze. Sâmbătă, pădurea din jurul Smolenskului a redevenit „pădurea morţii”.
Ancheta, crucială pentru relaţiile bilaterale
Experţii polonezi şi ruşi au examinat cutiile negre ale avionului prăbuşit şi conlucrează pentru a stabili cauzele exacte ale catastrofei. Cum vor evolua relaţiile dintre Rusia şi Polonia în urma acestei tragedii depinde de modul în care Moscova va conduce ancheta privind cauzele prăbuşirii de la Smolensk, alături de polonezi. O anchetă rapidă şi transparentă ar fi benefică pentru relaţiile dintre cele două ţări, deja tensionate din cauza masacrului de la Katyn. Premierul rus, Vladimir Putin, a cerut anchetatorilor stabilirea rapidă a cauzelor, experţi ruşi precizând ieri că exclud o defecţiune tehnică, astfel conturându-se ipoteza unei erori umane. Un pilot militar polonez estima drept cauză a accidentului incompatibilitatea sistemelor de aterizare.
Precedentul Sikorski şi teoria conspiraţiei
Lech Kaczynski nu este primul lider polonez care moare într-un accident aviatic. Mai mult, oricât ar părea de sinistră coincidenţa, nu este primul lider polonez a cărui moarte este legată de Katyn. Pe 4 iulie 1943, generalul Wladyslaw Sikorski, liderul guvernului polonez în exil, a murit la scurtă vreme după ce avionul său, care decolase din Gibraltar, s-a prăbuşit.
Cu numai trei luni înainte, pe 16 aprilie, Sikorski ceruse Crucii Roşii Internaţionale să investigheze rămăşiţele ofiţerilor polonezi descoperite de nazişti în pădurea Katyn, ceea ce l-a determinat pe Stalin să rupă relaţiile diplomatice cu guvernul polonez în exil. De atunci, în Polonia a câştigat popularitate teoria potrivit căreia Sikorski ar fi fost asasinat ca urmare a unei înţelegeri între Stalin şi Churchill, acesta din urmă preferând să-l ucidă pe generalul polonez pentru a nu pune în pericol alianţa cu sovieticii. Abia în 2009, după ce rămăşiţele lui Sikorski au fost exhumate, anchetatorii polonezi au conchis că generalul nu a fost asasinat.
Vor exista destui care să sublinieze şi de această dată că premierul rus, Vladimir Putin, îi ura pe polonezi la fel ca Stalin, că preşedintele Kaczynski era deja furios pe Putin pentru că acesta nu şi-a cerut scuze pentru masacrul de la Katyn şi că, în 2008, în timpul războiului din Georgia, Kaczynski a insistat să aterizeze la Tbilisi împotriva „recomandărilor‘‘ forţelor ruseşti de invazie.
