Grupările de crimă organizată continuă expansiunea în Europa şi sunt din ce în ce mai structurate. Familiile mafiote şi grupările criminale au împărţit continentul în cinci zone de „cooperare”, acţionând ca adevărate mul-ti-na-ţionale ale crimei, iar Balcanii au devenit o adevărată placă turnantă europeană pentru orice fel de trafic.
Aflat la Paris pentru un summit european contra crimei organizate, Pietro Grasso, procurorul naţional antimafia din Italia, simbolul luptei contra „caracatiţei”, a acordat un interviu în Le Figaro în care prezintă situaţia din Europa.
Şi pentru mafie a venit vremea globalizării, după cum arată recentul exemplu al afacerii în care italienii erau în legătură cu gherila columbiană Farc pentru a importa cocaină în schimbul armelor obţinute de bascii spanioli de la traficanţii din Europa de Est. Or, această criminalitate fără frontiere ne obligă să reflectăm la o ripostă globalizată. Pietro Grasso vorbeşte despre grupuri de mafioţi străini care activează ca adevărate multinaţionale ale crimei.
Ele nu au motivaţii sociale, nici însemne, doar un capital evaluat la peste 500 miliarde euro şi investesc în prezent sume imense în Franţa.
Franţa – transformată în spălătorie uriaşă pentru albirea banilor murdari proveniţi în special din jocuri, pariuri sportive şi cazinouri.
Pentru aceste mafii, Franţa este şi un gigantic depozit, ca o platformă pentru superpiaţa crimei, o zonă de stocare rapidă şi de tranzit pentru cocaină şi droguri de sinteză venite din Polonia sau din Olanda. Grasso arată că Balcanii, unde oricine poate transporta orice pe şosele doar în 24 de ore, au devenit placa turnantă europeană.
Franţa, în tentaculele „caracatiţei”
În acest incredibil ansamblu, domnul „antimafia” italian evocă mafioţii ruşi şi chinezi care debarcă cu valize de bani cash pentru a cumpăra sudul Franţei. Asemenea unor manageri avizaţi, ei nu se interesează decât de pieţele cele mai profitabile, cum este domeniul imobiliar din sud, de exemplu Coasta de Azur. Aceşti seniori ai crimei au micile lor trucuri – bancnota cea mai folosită de traficanţi este biletul de 500 euro, care permite transportarea până la 20.000 de euro într-un pachet de ţigări sau 6 milioane într-o simplă servietă. Şi în această lume crudă există un consemn strict: sângele nu trebuie să curgă în Franţa. Nu din milă, ci pentru a nu declanşa reperarea lor. Cele mai bune afaceri sunt cele fără scandal. Se mizează pe produsele contrafăcute, unde chinezii şi napoletanii lucrează mână în mână, în dauna industriei franceze de lux, dar şi pe traficarea interna-ţională a deşeurilor.
Povestea unui naş
La Napoli, unde Camorra îşi impune legea, carabinierii au pus mâna pe bunurile clanului Polverino, specializat în trafic de droguri din Spania. Peste un miliard de euro. Au fost arestaţi 39 de membri ai clanului, au fost confiscate terenuri, imobile, societăţi, activităţi comerciale, vehicule şi ambarcaţiuni.
Membrii clanului Polverino sunt acuzaţi de asociaţie de tip mafiot, de tentativă de omucidere, extorcare de fonduri, deţinere ilegală de arme, trafic de droguri, transfer ilegal de fonduri ilicite.
Roberto Saviano, autorul cărţii Gomorra, a întâlnit unul dintre naşii pocăiţi ai mafiei napoletane, care i-a relatat povestea ascensiunii şi căderii sale. Confesiunea absolut halucinantă a fost publicată în Le Figaro şi îi aparţine lui Maurizio Prestieri.
Iată câteva extrase: „La Scampai, sub pământ, există un tezaur compus din pietre preţioase – smaralde, topaze, rubine, lapis-lazuli, diamante. Mai ales diamante. Toate ascunse în sticle din plastic, mici şi mari sticle de Coca Cola. Le-am văzut cu ochii mei, dar nu cunosc locul exact”. Prestieri era unul din membrii „directoratului”, structură care guverna Alianţa din Secondigliano, una din alianţele criminale cele mai puternice din Italia. De acum, narcotraficanţii italieni cumpără în special pietre preţioase pentru a recicla banii. Casele, maşinile, vilele riscă să fie confiscate de justiţie. Bancnotele le poţi ascunde într-o gaură, dar la un moment dat se degradează. Diamantele sunt eterne.
Mâna dreaptă a lui Paolo Di Lauro, un naş printre cei mai puternici, aflat şi el în închisoare, Maurizio Prestieri este acuzat că a comandat circa 30 de omoruri. Dar a intrat în istoria crimei organizate italiene pentru că a făcut parte din primele clanuri care au investit masiv pe piaţa cocainei, intuind că va deveni afacerea viitorului, că este suficient să transformi un drog al elitei în drog al maselor. Când a fost arestat, în 2003, Prestieri era un om bogat. Trăia la Marbella cu familia, în Spania, ţară care a devenit a doua patrie pentru toate organizaţiile criminale europene, dacă nu prima. După patru ani de detenţie, el a decis să colaboreze cu justiţia şi declaraţiile sale se dovedesc veridice, proces după proces. Povestea lui este cea a unei ascensiuni rapide şi a unei căderi lente şi dureroase.
La Napoli, în umbra zidurilor, „caracatiţa” investeşte mereu şi îşi extinde zilnic imperiul. Pres-tieri face parte dintr-una din familiile care au pierdut în confruntarea dintre clanurile criminale care a durat luni de zile, a făcut numeroase victime şi a atras lumina reflectoarelor pe Camorra napoletană.
Când a început să vorbească, clanul Prestieri era încă puternic şi structura economică solidă. După primele dezvăluiri, clanul i-a oferit un milion de euro pentru fiecare dezvăluire pe care ar fi fost gata să o nege. Un munte de bani în schimbul tăcerii. Dar nu s-a întrerupt şi a denunţat chiar şi această tentativă de corupere.
Delincvenţa cosmopolită
Raportul pe 2011 al Agenţiei europene de poliţie, Europol, confirmă extinderea mafiilor în Europa iar directorul instituţiei, Rob Wainwright, declară: „Crima organizată este pe cale de schimbare”. Grupurile crimei organizate devin din ce în ce mai structurate, cu origini variate – română, nigeriană, albaneză, lituaniană. Cele din fosta Rusie sovietică îşi extind influenţa în vest, sunt reputate pentru hiperviolenţa lor şi sunt specializate în acţiuni de racket, proxenetism, jafuri. Asistăm la apariţia unei delincvenţe mai intelectuală şi cosmopolită, care ştie să exploateze fisurile legilor, mizeria umană, înalta tehnologie. Impactul lor asupra societăţii a crescut puternic în ultimii doi ani arată Europol, care stabileşte o legătură directă între criza econoimică şi dezvoltarea criminalităţii.
Familiile mafiote şi-au împărţit „piaţa crimei” în cinci platforme de cooperare – imigraţie ilegală, furturi şi racket, false documente, contrafacere, drog, fraudarea TVA. O altă evoluţie îngrijorătoare, organizaţiile mafiote au intensificat practica trocului între ele, pentru a evita să fie urmărite prin conturile bancare şi seriile banilor. De exemplu, cocaina care provine din Antile poate fi plătită cu haşiş de o altă provenienţă geografică, livrările de droguri şi ale precursorilor se fac în schimbul bunurilor furate sau arme sau chiar contra euro falşi sau maşini furate. Pentru Rob Wainwright, organizaţiile criminale împart din ce în ce mai mult costurile şi riscurile, grupând, de exemplu, livrările în aceleaşi containere.
Criza a facilitat corupţia funcţionarilor şi a cadrelor în căutare de completare a salariilor, în special în sectoarele susceptibile de furnizare de ajutor în materie de fraudă şi monede false. De asemenea, călăuzele din cadrul filierelor de imigraţie clandestină se bazează pe complicitatea poliţiştilor şi vameşilor. Potrivit Europol, integrarea internetului în „politica comercială” a grupurilor criminale este constatată pretutindeni. Internetul este utilizat ca unealtă pentru comunicare, pentru servicii financiare şi ca piaţă unde poţi acroşa un client, poţi vinde şi poţi recruta. Banca online oferă grupurilor crimei organizate posibilitatea de a vira afacerile lor ilicite cu viteza luminii. Astăzi, mediile interlope vorbesc pe Skype la adăpostul microfoanelor indiscrete, iar site-urile de socializare ca Facebook joacă un rol determinant pentru facilitarea contactelor sau încheierea tranzacţiilor.
La nivel geografic, logistica este organizată în jurul a cinci zone: nord-vest pentru droguri, nord-est pentru traficul de materii prime, unde activează grupuri legate cu Rusia şi criminalitatea violentă polivalentă, sud-vest pentru cocaină şi cannabis, dar şi prostituţie, sud pentru contrafaceri şi falsificarea banilor. Zona de sud-est (Marea Neagră şi Balcanii) cunoaşte expansiunea cea mai rapidă, în special în materie de imigraţie ilegală prin Grecia. Grupurile de crimă organizată albaneze, turce şi ruseşti sunt deja la vânătoare de oportunităţi în vederea viitoarei intrări a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Exceptarea de vize pentru Ucraina, Moldova şi ţările din vestul Balcanilor are un efect similar.
România, pe rutele mafiilor
Potrivit Europol, placa turnantă din sud-estul Europei a înregistrat cele mai puternice creşteri. Traficul de droguri, de ţigări, de arme şi de fiinţe umane nu încetează să ia amploare în zona Mării Negre, cât şi prin rutele clasice din Balcanii de Vest. Europol presupune că iminenta deschidere a frontierelor spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria va „îmbunătăţi” condiţiile de acţiune a grupărilor criminale, va încuraja imigraţia clandestină prin frontiera greco-turcă. Grupurile crimei organizate albanofone, turce şi din fostul spaţiu sovietic ar putea exploata aderarea celor două ţări, integrând teritoriul lor în rutele mafiilor. Dar, arată raportul, aderarea „nu trebuie să sperie pe nimeni”, fiind necesare „măsuri adecvate” în avans.
„Cuiburile” crimei sunt centrele logistice ale criminalităţii, a căror influenţă se extinde în întreaga Uniune Europeană. Europol a identificat cinci asemenea puncte în Europa:
Nord-vest: Olanda şi Belgia
Nord-est: Lituania, Letonia, Estonia şi enclava rusă Kaliningrad
Sud-est: Bulgaria, România şi Grecia
Sud: regiunile din sudul Italiei
Sud-vest: Spania şi Portugalia
