Deşi au trecut peste 20 de ani de la Revoluţie, nici astăzi nu există un raport al lucrărilor dispărute sau arse în incediul din decembrie ’89 de la Palatul Regal. Foştii angajaţi suspectează că distrugerile au fost programate.
Incendiul de la actualul Muzeu Naţional de Artă al României (MNAR) a pornit dintr-o cameră lipită de laboratorul de restaurare pictură în ulei, unde erau depozitate circa 40 de lucrări, povestesc pentru România liberă foştii angajaţi ai instituţiei. Lucrările au fost distruse în totalitate. Laboratorul, situat pe latura dreaptă a Palatului Regal, a ars parţial, obiectele topindu-se pur şi simplu, în timp ce depozitul din camera vecină, cu tablouri aşezate pe rasteluri, era scrum.
S-a tras cu proiectile cu napalm?
Potrivit angajaţilor, militarii au apreciat atunci că distrugerile au fost cauzate de proiectile cu napalm, recunoscându-se asta după violenţa focului. „Nu se mai înţelegea nimic din superba pendulă din laborator, iar o masă imensă din lemn, sculptată şi acoperită cu o placă din marmură, s-a topit fix pe jumătate, partea care a fost suspusă unui foc intens, dar de scurtă durată. Bisturiul folosit de noi era topit, telefonul era scurs, dulapul la fel. Însă reţineţi că numai obiectele care se aflau lipite de peretele vecin cu încăperea care depozita tablourile era ars, la fel şi mobila sprijinită de el. Restul era intact. Vopselurile şi alte obiecte inflamabile, aşezate vizavi, erau intacte. De aceea cred că s-a folosit, punctual, de către cineva care avea informaţii despre obiectele din laborator, napalm sau o substanţă care a provocat un incendiu deosebit de violent”, ne-a spus Simona Popescu, care lucra în acel moment ca restaurator al muzeului. „Ustensilele şi aparatura laboratorului au fost distruse şi a fost nevoie de ani până când s-a reuşit redotarea sa cu un echipament cât de cât corespunzător”, ne-a explicat şi Ioan Sfrijan, actualul şef al laboratorului de restaurare pictură în ulei. Ioan Sfrijan îşi aminteşte că în timp au fost restaurate circa 18 lucrări de artă românească şi 20 de artă europeană.
„În depozit, unde existau lucrări importante nu am mai găsit nimic, decât cenuşă”
În centrul Palatului Regal, pe unde este acum intrarea principală în muzeu, se afla Consiliul de Miniştri care ocupa cam o jumătate din clădire. Imaginile cunoscute de public, cu muzeul ars, sunt realizate în special în zona centrală a clădirii, iar acolo nu erau obiecte de valoare muzeistică. În schimb, lucrările atinse de gloanţe din Galeria de Artă Universală a Muzeului Naţional de Artă au fost recuperate, nu şi cele din sala arsă de lângă atelierul de restaurare, printre care unele extrem de valoroase precum Mützner, Iser, sau Grigorescu. Tot între lucrările arse era şi celebrul tablou Madonna Nerucci al lui Rafel dispărut în incendiu. S-a speculat chiar că focul ar fi fost pus special pentru a se sustrage tabloul Madonnei sau că în zona incendiată mişunau securişti, oameni în civil, care ar fi căutat pictura lui Rafael.
Restauratorul Ioan Popa spune: „Era plin de soldaţi, unii dintre ei încercând să mute din lucrările de artă afectate de gloanţe sau de arsuri. Însă în depozit, unde existau lucrări importante nu am mai găsit nimic, decât cenuşă, un munte de cenuşă. Singurele lucrări care au fost apoi restaurate se aflau în atelier”. Fostul angajat al muzeului nu poate spune însă dacă s-au furat lucrări sau dacă focul a fost pus intenţionat, subliniind că până acum, nici o lucrare distrusă în foc nu a „apărut” ulterior.
Autoportretul Aman, dispărut
Nu s-a lămurit nici până astăzi dacă, un autoportret mare al lui Aman, de circa 1/1,8 m a fost distrus sau a fost furat. „Nu s-a mai găsit niciodată”, ne explică restauratorul Ioan Popa, care în anii următori s-a deplasat în Italia cu tablouri ce au fost restaurate. Experţii muzeului tind să creadă că lucrarea lui Aman mai degrabă a dispărut, decât să fi fost distrusă în incendiu. Majoritatea lucrărilor salvate şi restaurate au fost „tratate” în Italia, în SUA şi în Olanda. Fiecare a fost însoţită de specialişti români, care au răspuns de lucrări. În Olanda au fost restaurate patru tablouri, printre care un Van Hamessen, un Rembrandt sau un Van Eyckcare.
Spre deosebire de responsabilităţile asumate de experţi în timpul restaurărilor, Ministerul Culturii post decembrist încerca să se spele pe mâini, îşi aminteşte Ioan Popa. „Îmi cereau să semnez un act în care se specifica că lucrările incendiate au fost distruse din vina directorilor de atunci. Evident că nu am semnat aşa ceva”, spune ferm Popa. De altfel, nici în ziua de astăzi nu se ştie să existe vreun raport sau vreun act prin care să se arate exact ce lucrări aflate în muzeu sau în depozitul atelierului de restaurare au dispărut sau au ars.
Galeria de Arta Românească Modernă a fost redeschisă în 2001, iar în 2007 s-a redeschis şi Galeria de Artă Europeană.
