Culisele celei mai mari investiţii ratate de România: „UZINA MERCEDES”, mamutul de 1,2 miliarde euro

România a pierdut în urmă cu trei ani ocazia unică de a avea o uzină Mercedes pe teritoriul ei. Nemţii au ales în cele din urmă o mică localitate din Ungaria, unde au adus investiţii de 1,2 miliarde de euro şi 5.000 de locuri de muncă. Care au fost atuurile ungurilor în faţa românilor?

Vântul bate cu putere, umflând hainele pe muncitorii care coboară din maşinile personale şi se îndreaptă relaxaţi spre Kapu 1 (poarta 1). Sunt în faţa parcului industrial de 800 de milioane de euro al celor de la Daimler. Totul e la scară mega. Parcările care înconjoară halele de producţie sunt pline de automobile B-Class proaspete, a căror vopsea scânteiază pentru prima oară sub razele soarelui. Pe pista care înconjoară parcul industrial se aude foşnetul roţilor care rulează cu viteză mică când într-o direcţie, când în cealaltă. Li se face rodajul. Câteva tiruri platformă sunt pline ochi cu maşini, pregătite să plece spre toate colţurile Europei. Undeva în depărtare, într-o parte a parcului industrial, se văd nişte coşuri de unde iese un fir de abur. În faţa mea o siglă uriaşă Mercedes se învârte mândră pentru a fi văzută din toate direcţiile. Pe autostrada M5, când te apropii de breteaua de intrare în oraş sunt reclame uriaşe cu imaginea unei maşini Mercedes B-Class lângă care e scris: „Made in Kecskemet".

Această uzină ar fi putut fi amplasată pe teritoriul României, în comuna Sânandrei, din Timiş, judeţul cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor după zona Bucureşti. Nemţii ne-au vizitat o vreme, întocmai ca un peţitor care curtează o fecioară numai bună de măritiş. Însă brusc, nu au mai venit în România şi ziarele au titrat: „Mercedes a ales Ungaria". Explicaţii sunt multe, însă esenţa se reduce la asta: „a ales". România nu a înţeles că a zăbovit prea puţin în faţa oglinzii, să se facă frumoasă pentru prinţul ei.Am ratat o ocazie unică în viaţă, despre care spe­cia­liştii spun că nu se va mai repeta, considerând-o „ultima mare fabrică de automobile care s-a construit în Europa", deoarece în domeniul auto pe continent e supracapacitate de producţie.

RL a realizat un material documentar despre culisele investiţiei Mercedes în Ungaria, programată iniţial a fi în România. Pentru acest lucru am vizitat Kecskemet, oraşul Mercedes din Ungaria, unde am stat de vorbă cu reprezentauţi ai autorităţilor locale şi mediului de afaceri, iar apoi am mers la omologii acestora din Timiş. În linii mari, se poate spune că ungurii au câştigat această investiţie datorită seriozităţii, discreţiei, muncii. Povestea românească poate fi rezumată astfel: dezinteres, lăudăroşenie şi  combinaţii cu persoane dubiose.

Ce este Proiectul Alfa

Mă îndrept spre fabrica din Kecskemet cu Roberth, jurnalist cu experienţă de peste 10 ani în administraţie locală, care a fost prezent la inaugurarea şan­tie­rului uzinei. Îşi aminteşte, vizibil emoţionat: „Aici era numai cucuruz şi noroi. Când au pornit construcţia, eram 300 de oameni adunaţi în câmp şi un cort mare cu mâncare. Era aici şi preşedintele. Era fantastic. Aduseseră cu ei şi macheta fabricii. Acum, cum stai în locul acesta şi te uiţi, arată exact ca o machetă mare. După 3 ani". L-am întrebat pe Roberth ce a cântărit atât de greu în alegerea Daimler de a-şi amplasa fabrica la Kecskemet: „Nu este vorba numai de autostradă, nu este vorba numai de cum arată oraşul. Au venit aici şi au început să investigheze. Luni de zile au mers prin oraş deghizaţi în trecători oarecare. Străzile, magazinele, spitalul, şcolile, tot oraşul ni l-au controlat. Neanunţat. Priveau şcolile din afară. În spital intră cine vrea, că e un spital mare.Se uitau în curţile oamenilor ca să vadă cum trăiesc oamenii, în ce fel de case, cum arată curţile şi grădinile lor şi, văzând că au grădini organizate şi condiţii de trăit plăcute i s-au gândit că această bună gospodărire reprezintă fundamentul pentru o bună cultură a muncii de calitate. Au fost mulţumiţi şi de felul în care relaţionăm unii cu alţii, cu mediul înconjurător, cu slujbele noastre. Totul, au inspectat totul".

În paralel cu scanarea fiecărei bucăţele de informaţie despre Kecskemet, jurnalistul maghiar e convins că a contat discreţia totală pe care au păstrat-o autorităţile, în perioada de tatonări: „Nu ştia oraşul cu cine vorbeşte. Vorbeau în engleză cu primarul şi cu viceprimarul. Au spus că vor să facă o investiţie mare şi vorbeau de 30 de milioane de metri cubi de gaz şi aveau numai pretenţii din astea la o scară grandioasă. Primarul se gândea: «Ce vor ăştia să-mi aducă aici? Vai, Doamne, să nu promitem nimic, că cine ştie cu ce ne trezim pe cap». Pentru că nu ştiau despre ce e vorba, primăria i-a dat numele de «Proiectul Alfa». Şi când îi vedea, toată lumea aşa ştia: «Vin ăştia de la Proiectul Alfa». Şi mai este şi politica oraşului. Kecskemet are o politică foarte blândă. Aici politica mare nu are loc. Primarul nu dă voie. Politica mare e pentru Parlament. Aici nu suntem socialişti şi nu suntem liberali. Nu, aici suntem toţi pentru Kescksemet. Şi este foarte important. Deşi negocierile au durat vreo 3 sau 4 luni, doar în ultimele 6 săptămâni au ştiut că e vorba de Mercedes. În ultima lună deja ştiau consilierii. Toţi ştiau, din fiecare partid politic, şi nimeni n-a spus nici un cuvânt. Ca ziarist, când am aflat, ulterior mi-am spus că nu este posibil să existe un atât de mare secret, încât chiar nimeni să nu ştie nimic. Însă primăria noastră avea lecţia învăţată, pentru că, în urmă cu doi sau trei ani înainte de venirea Mercedes, am pierdut Nokia, care s-a dus în România, exact din acest motiv. Nici nu au ieşit bine pe uşă reprezentanţii Nokia că primarul de atunci a chemat ziariştii pentru conferinţă de presă în camera cealaltă. Eu, deşi sunt ziarist şi sunt obişnuit să aflu şi informaţii care nu sunt publice, în cazul proiectului Mercedes am aflat atunci când au aflat toţi. În ziua aceea tocmai venisem la redacţie şi, ca în fiecare dimineaţă, mă uitam pe fluxul unei agenţii de ştiri să văd agenda de evenimente a zilei. La un moment dat văd un titlu şi încep să râd. Îi zic colegului de la biroul vecin că cineva e nebun şi se gândeşte că e 1 aprilie: «Uite ce scrie aici, că Mercedes vine la Kecskemet»".

Roberth îşi aminteşte şi momentul zero al lansării veştii că vin nemţii: „În noaptea aceea fusese luată decizia de către board-ul Mercedes, la ora 8.00 l-au sunat pe premierul Gyurcsany, la ora 8.05 pe primar. Atunci primarul a ieşit din birou şi a zis funcţionarilor din primărie adunaţi la secretariat: «Vine Mercedes». «Ce Mercedes?» «Proiectul Alfa e Mercedes». Şi atunci toată lumea a început să râdă, să plângă, să sară în sus, să se îmbrăţişeze. Să vezi  ce euforie era în oraş. Nu poţi să-ţi imaginezi. Cred că era într-o miercuri. Era foarte interesant pentru că oriunde mergeai nimeni nu vorbea despre altceva decât Mercedes".

Inclusiv Iosef Balogh, managerul showroom-ului zonal Mercedes, n-a aflat decât o dată cu toată lumea: „În 2008, când m-a sunat un prieten şi mi-a zis informaţia despre fabrica Mercedes, eram aici, în showroom, şi nu ne-a venit să credem că fabrica va fi aici, în Kecskemet, la doar 1,5 km de noi. Era iunie şi era caniculă. În anul acela, câmpul pe care acum e uzina era plantat cu porumb".

Cum s-au dat  nemţii de gol şi cum i-au păcălit ungurii că nu ştiu nimic

Fiind vorbitoare de limbă germană, Klaudia Pataki Szemerey, viceprimarul desemnat să ţină relaţia cu Mercedes, atunci când a vorbit prima dată cu cei de la Proiectul Alfa, şi-a dat seama că în spatele englezei de business perfecte aceşti afacerişti ascund ceva şi i-a zis primarului:  „Ăştia nu sunt englezi. Ăştia sunt nemţi. Pe măsură ce negocierile avansau, am avut un prim indiciu că aceşti investitori provin din industria auto, deoarece mărimea suprafeţei de teren pe care o negociau e specifică marilor producători auto. Infrastructura de bază ce urma să fie instalată a fost, de asemenea, un indiciu. Aveau nevoie de o cale ferată care să ajungă pe terenul respectiv şi erau interesaţi de lungimea şinelor de cale ferată, lucru de asemenea specific industriei auto, fiindcă au nevoie de vagoane mai lungi. Mai întâi ne-am gândit că e vorba de o companie de autobuze, pentru că şi-au dorit o conexiune între fabrica lor şi un furnizor de componente de autobuz. În realitate conexiunea era importantă pentru ei fiindcă îi lega de unul dintre furnizorii lor. Am aflat că aceşti oaspeţi sub acoperire sunt reprezentanţii Mercedes la un dineu oficial, când imediat după cină au plecat repede spre aeroport. I-am întrebat: «Către ce destinaţie zburaţi?» Nu mi-au spus destinaţia, dar mi-au spus numărul zborului şi ora decolării. În acea seară, cînd am ajuns acasă, soţul meu a dat un search pe internet şi a văzut că e un zbor de Stuttgart. Din acel moment a fost evident că e vorba de Mercedes. Mai veniseră pe la noi companii japoneze şi chineze să se intereseze de zonă, însă, comparând nivelul acestor investitori cu Mercedes, ne-am dat seama că e vorba de «top of the top». Din clipa aceea investiţia aceasta a devenit prioritatea numărul 1 la modul absolut şi am realizat că avem responsabilitatea să nu-i lăsăm să plece. Pentru că unul din membrii familiei mele lucra la Stuttgart la firma de consultanţă McKinsey, l-am sunat imediat şi i-am zis ce-am descoperit. El mi-a spus cum să ne pregătim pentru întâlnirile viitoare cu cei de la Mercedes, mi-a explicat cum o firmă de consultanţă internaţională se pregăteşte pentru acest tip de negocieri, care sunt informaţiile cele mai importante cu care trebuia să fim pregătiţi. Astfel am obţinut toată informaţia de background de care aveam nevoie. De asemenea, ruda mea mi-a făcut o radiografie exactă a preţurilor terenurilor pentru parcuri industriale din toate ţările UE, argument de care ne-am folosit atunci când s-a ajuns la faza de negocieri. Timp de o lună nu le-am spus celor de la Mercedes că descoperisem cine sunt. Ne refeream în continuare la Alfa Project. Aici în oraş doar patru persoane ştiau despre ce investitor e vorba: primarul, eu, directorul administrativ şi încă un director din primărie".

Viceprimarul Klaudia Szemerey îşi aminteşte cum au decurs negocierile: „La început nici noi nu am fost 100% siguri că un oraş de 100.000 de locuitori ar fi capabil să deservească o asemenea investiţie, dar trebuia să-i convingem că suntem capabili să găzduim o asemenea fabrică şi i-am convins.Mercedes ne-a anunţat că avem doar două luni să adunăm toate documentele şi informaţiile necesare cerute de această companie. În privinţa accesului la infrastructură, parcela era extraordinar de bine poziţionată şi am făcut tot ce ne-au cerut.  Am conectat parcela la şosea, am făcut proiect să aducem utilităţile şi să le dimensionăm adaptat la nevoile Mercedes. Însă cea mai dificilă provocare a fost să negociem şi să ajungem la o înţelegere cu cei 164 de proprietari de terenuri, cu care a trebuit să negociem individual".

Conform vicepri­ma­rului, negocierea achiziţiei terenurilor s-a făcut după o procedură de negociere cu care Daimler a fost de acord. Primăria a primit sarcina să se ocupe de achiziţia şi comasarea parcelei de 400 de hectare, iar la 6 luni după aceea, întreaga sumă plătită de municipalitate proprietarilor, a fost decontată de Mercedes. Sumele pe care nemţii au vrut să le plătească micilor proprietari au fost de 10 euro/mp (100.000 euro/ha) mult peste aşteptările acestora şi peste preţul pieţei. 

Ce înseamnă Mercedes pentru oraş

În ultimii 3 ani Daymler a investit 800 de milioane de euro şi a angajat 2.500 de oameni, iar furnizorii care au venit pe urmele Mercedes, investesc alte 400 de milioane şi generează alte 1.500 de locuri de muncă, urmând ca pe termen mediu, întregul proiect să genereze un total de 5.000 de slujbe. Ca să ne dea adevărata măsură a acestei investiţii, Roberth ne povesteşte ce au titrat ziarele în urmă cu o lună şi jumătate, când s-a inaugurat fabrica: „Creşterea economiei Ungariei în acest an se datorează numai Mercedesului".

În acest an de încălzire, când producţia e de doar 40.000 de vehicule, Mercedes plăteşte către bugetul oraşului peste 7 milioane de euro, la care se adaugă impozitele pe terenuri şi clădiri. În 2015, când producţia va ajunge la 100.000 de automobile, taxele către municipalitate vor urca la 17,5 milioane euro.

De când Mercedes a pus piatra de temelie în Kecskemet, oraşul de doar 110.000 de locuitori a intrat într-o febră a investiţiilor: s-a inaugurat cel mai mare centru acvatic din Ungaria, cu 2.800 mp de luciu de apă, se cons­truieşte un centru intermodal care să facă legătura între autostradă, calea ferată şi mijloacele de transport în comun, se fac piste pentru biciclete care să lege satele dimprejur de fabrică şi 7 noi şosele către localităţile satelit. Autobuzele se înlocuiesc cu variante hibride. Deoarece Kecskemet nu are populaţia suficient de numeroasă ca să furnizeze forţa de muncă înalt calificată cerută de Daimler, primăria construieşte blocuri pentru viitorii muncitori şi ingineri care se vor reloca în anii următori, de pe tot teritoriul Ungariei: „În următorii 3-4 ani se estimează o creştere a populaţiei oraşului de 10-15%. Acestea sunt prognoze preluate din Gyor, oraşul unde e fabrica AUDI. Când a venit Audi în Ungaria, populaţia oraşului Gyor a crescut cam cu 20%. Teoretic, în Kecskemet avem şomaj de 10-11%, însă nu toţi şomerii pot fi educaţi profesional. Şi noi avem minoritate rromă mare şi îi avem pe cei needucaţi cu 8 clase.  Aceşti oameni nu pot produce tehnologie modernă din secolul nostru şi din acest motiv, în 2010, Mercedes a extins pro­moţia pentru angajări în toată Ungaria. Oferta Mercedes va genera mobilitate în ţară şi deja au şi venit oameni să lucreze aici", explică Sipos Zsolt, secretarul Camerei de Comerţ şi Industrie din localitate. Viceprimarul din Kecskemet a declarat că celor care aleg să se relocheze, Mercedes le oferă o primă de instalare, care constă în plata unei bune părţi din chirie, plus abonament la transportul cu trenul şi autobuzul, ceea ce va genera indirect o creşte a veniturilor municipalităţii din transportul în comun, dar şi din chiriile percepute pentru apartamentele pe care le dezvoltă în prezent.

Sosirea producătorului de maşini premium a adus cu sine şi redefinirea pieţei muncii, explică reprezentantul Camerei de Comerţ: „În ultimul an şi jumătate împreună cu Mercedesul şi firmele mari şi mijlocii din oraş am înfiinţat 5 noi meserii aduse din Germania, care nu erau oficial în educaţia profesională a Ungariei şi pe care le-am înregistrat în registrul oficial de educaţie al ţării".

Colaborarea Colegiului Tehnic local cu Daimler a început încă din 2008, la trei luni de la anunţul iniţial că vor ridica o fabrică în Kecskemet: „În septembrie au venit şi ne-au testat studenţii. Au fost foarte mulţumiţi de aptitudinile tehnice ale studenţilor noştri, dar au fost nemulţumiţi de nivelul limbii germane", îşi aminteşte rectorul Danyi József. În prezent, studenţii Facultăţii de Inginerie de la Institutul Politehnic din localitate, precum şi elevii de la şcolile vocaţionale, au încheiate deja protocoale cu Mercedes şi ceilalţi furnizori de pe platforma sa industrială, pentru ca jumătate din timpul de studiu să îl desfăşoare în fabrică, desfăşurând activităţi practice, iar Facultatea de Psihologie din Kecskemet a câştigat un contract cu fabrica, pentru a-i învăţa pe expaţi limba maghiară şi pe specialiştii unguri germana, conform rectorului Danyi József . Mai mult, la Institutul Politehnic acum se derulează o investiţie de 5 milioane de euro pentru construcţia unui centru de studiu şi teste la sistemele de frânare şi la standurile de polişare. Acest centru va fi inclus în reţeaua de „centre de studiu" ale Mercedes, ceea ce înseamnă că parte din angajaţii concernului vor face stagii de specializare la instituţia de învăţământ de stat din Kecskemet.

Venirea Mercedes a făcut şi ca piaţa imobiliară să se înfierbânte pentru o vreme, după care a revenit la normal: „Când au venit expaţii germani care au vrut să cumpere şi să închirieze case, preţurile s-au dublat. Ireal. Nemţii au spus că nici acasă nu plătesc atât pentru locuinţă şi n-au închiriat şi n-au cumpărat pentru preţuri mari. Au găsit posibilitatea şi au negociat până ce au primit calitatea respectivă pentru banii pe care-i dau".

Am întrebat-o pe Klaudia Szemerey ce înseamnă pentru comunitate Mercedes, dincolo de prosperitatea incontestabilă pe care o aduce: „Am expus public o maşină Mercedes în centrul oraşului în ultimele 3 săptămâni şi numeroşi trecători s-au oprit să se pozeze cu maşina, în special tătici cu copiii lor. Într-adevăr simţim în noi o mândrie că o asemenea frumuseţe de maşină se construieşte la noi în Kecskemet. Dar următorul model va fi şi mai frumos. Va fi un model C-Klasse compact ce se va fabrica exclusiv aici şi va fi exportat în toată lumea. Şi acela va fi aşa-numitul model Kecskemet, nu acesta".

Unde a eşuat România?

Klaudia Pataki Szemerey, viceprimarul oraşului Kecskemet, nu vrea să se pronunţe în privinţa eşecului autorităţilor române. Face însă o precizare: „Nu prea cunosc condiţiile şi împrejurimile din România. Singurul lucru care a ajuns la urechile noastre sub formă de ştire este că românii nu au ţinut secret faptul că purtau negocieri cu Daimler. Am avut şi noi aceeaşi problemă cu Nokia. Cineva a vorbit. Întotdeauna când o investiţie e doar în faza de tatonare şi nu s-a luat încă o decizie, nici unei companii nu-i place să se vorbească despre intenţiile ei. Imaginaţi-vă că aveam 164 de proprietari de terenuri. Dacă ar fi aflat că vine Mercedes, s-ar fi gândit: «O Dumnezeule mare, trebuie să salt preţul!» şi atunci costul de achiziţie al terenurilor ar fi explodat. Noi am vrut să evităm lucrul acesta". 

Sipos Zsolt, secretarul Camerei de Comerţ şi Industrie din Kecskemet pune eşecul României în relaţia cu Mercedes pe seama lipsei de discreţie: „Vă pot întreba şi eu ceva? De ce a ales Nokia Clujul şi nu Kecskemetul? De auzit, am auzit şi noi că în România planul lor a fost făcut public. S-a şi văzut în mass-media. Şi eu am văzut în 2008 când s-a publicat că Mercedes negociază cu România, în timp ce la noi nu se ştia că se negociază şi cu Ungaria". Acesta ne îndeamnă însă să vedem  şi partea bună a paharului: „Dacă avem în vedere economia globală, zic că nu doar Kecskemet, ci toată regiunea asta de sud, câştigă foarte mult, inclusiv cu Timişoara şi cu Banatul. Banatul nu rămâne pe dinafară, fiindcă Mercedes are o mulţime de furnizori acolo".     

DISEARĂ veţi putea citi partea a doua a acestui documentar, care explică de ce au renunţat nemţii la investiţia în România

EXCLUSIV DISEARĂ UN REPORTAJ VIDEO: "ORAŞUL MERCEDES DIN UNGARIA versus FANTOMA MERCEDES DIN ROMÂNIA"

CITATE:

"Cred că numărul mic de maşini Dacia în oraşul Kecskemet se datorează faptului că noi privim mai mult spre vest. Acum 10 ani erau mai multe Dacii decât în prezent. Acum oamenii au deja Opel, Suzuki, maşini vestice. Cred că disciplina în pro­ducţie în Germania e la un nivel mai ridicat. În Italia şi în Franţa, de unde vine Dacia, disciplina în procesul productiv nu e foarte ridicată."

Danyi József, rector Colegiul Politehnic din Kecksemet

"Am aflat că aceşti oaspeţi sub acoperire sunt Mercedes la un dineu oficial, când imediat după cină au plecat repede spre aeroport. I-am întrebat: «Către ce destinaţie zburaţi?» Nu mi-au spus destinaţia, dar mi-au spus numărul zborului şi ora decolării. În acea seară, cînd am ajuns acasă, soţul meu a dat un search pe internet şi a văzut că e un zbor de Stuttgart."

Klaudia Pataki Szemerey, viceprimar Kecskemet

Ce înseamnă Mercedes pentru Kecskemet

800 milioane euro investiţie Daimler.

400 milioane euro investiţie furnizori Mercedes.

4.000 locuri de muncă create de Mercedes şi furnizorii.

40.000 automobile, producţie în 2012.

100.000 automobile, producţie în 2015.

200.000 automobile, capacitate potenţială prin extindere.