» Judetul Tulcea are un potential imens de dezvoltare a agriculturii ecologice, dar il valorifica foarte putin. Din sutele de mii de hectare ocupate de rezervatiile ecologice, doar 1.700 ha au statut de zone agricole ecologice.
» Autoritatile locale, in loc sa promoveze aceasta activitate cu mari perspective de dezvoltare, pun bete in roate fermelor ecologice.
Nordul Dobrogei este o zona ideala pentru practicarea agriculturii ecologice. 85% din suprafata judetului Tulcea a fost inclusa in reteaua europeana a siturilor ecologice Natura 2000. In aceasta zona se afla Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, care insumeaza 580.000 de hectare, Parcul National Muntii Macin (11.700 ha) si zeci de rezervatii ecologice de interes local. In vecinatatea ariilor ecologice au fost impuse, prin lege, o serie de restrictii pentru protejarea biodiversitatii, iar respectarea acestora determina facilitati neintalnite in alte zone pentru certificarea produselor agricole ecologice. Tulcenii profita foarte putin de aceasta oportunitate. Pana acum, in nordul Dobrogei au fost inregistrate doar 17.219 hectare pentru practicarea agriculturii ecologice, din care numai 4.097 ha detin certificat emis de Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologica. Celelalte suprafete inregistrate se afla in procedura de monitorizare de unul sau de doi ani pentru a obtine respectivul certificat.
Delta, fara solicitare
Pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii nu a fost inregistrata nici o cerere de practicare a agriculturii ecologice. Paul Cononov, guvernatorul ARBDD, a declarat ca "pe cele 40.000 ha amenajate pentru agricultura din Delta se practica doar agricultura clasica. Fermierii din Delta fertilizeaza masiv terenul cu produse chimice, iar daunatorii culturilor sunt combatuti doar cu substante care aduc prejudicii serioase biodiversitatii aflate sub protectie ecologica. In 2004, activitatea fermelor agricole a fost exclusa de la autorizarea de mediu. Din acest motiv, fermierii din Rezervatie nu mai pot fi monitorizati si obligati sa nu utilizeze produse chimice periculoase pe terenurile agricole".
Octavian Motoc, director la Consiliul Judetean Tulcea, sustine ca "fermierii din Delta au intentionat sa organizeze ferme ecologice, dar au blocat investitiile specifice pentru ca Ministerul Mediului si ARBDD vor sa inunde toate terenurile agricole din Delta concesionate de fermieri pentru a le renatura. Daca se vor realiza reconstructiile ecologice prognozate, fermierii vor pierde contractele de concesiune, iar investitiile pentru etichetele ecologice ar deveni inutile".
Mircea Staras, director stiintific al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, a spus ca preconizatele reconstructii ecologice din Delta nu ar trebui sa-i sperie pe fermieri, pentru ca astfel apar premise mai bune pentru dezvoltarea agriculturii ecologice: "Pentru a practica agricultura ecologica nu este nevoie de ferme de zeci de mii de hectare. Culturile agricole traditionale din Delta, care sunt ecologice, pot fi realizate pe grinduri de cateva hectare. Renaturarea amenajarilor agricole Pardinea, Sireasa, Tatanir, Murighiol-Dunava, care insumeaza 40.000 ha, va determina sporirea masiva a zonelor de pasunat si revenirea populatiei in satele Deltei pe care le-au parasit dupa realizarea indiguirilor".
"Ecologistii" din Macin
Un pas semnificativ pentru extinderea agriculturii ecologice s-a facut, in ultimele luni, in zona Macin. Viorel Rosca, administratorul Parcului National Muntii Macin, a convins proprietarii terenurilor agricole limitrofe parcului sa se asocieze pentu a practica agricultura ecologica. "Zeci de mii de hectare din vecinatatea parcului vor fi inregistrate de fermieri, pana la finele anului, la autoritatile agricole pentru a primi certificat ecologic", a spus Rosca. Potrivit unui proiect finantat de UE, initiat de Administratia Parcului National Muntii Macin, fermierii beneficiaza de consultanta gratuita pentru practicarea agriculturii ecologice. Este vorba de prezentarea de tehnologii agricole specifice preluate de la fermierii din UE care lucreaza in acest sistem. Fermierii din zonele Vacareni si Smardan, limitrofe parcului ecologic, refuza sa se alature proiectului propus de Viorel Rosca. Ei sustin ca produsele ecologice nu ar fi rentabile datorita productiilor mici realizate. Viorel Rosca spune ca acesti fermieri au cultivat, in anii anteriori, soia si porumb modificate genetic, dar au fost fortati de conducerea Parcului National sa renunte la aceste culturi.
La Zebil, doar legumicultura
Din cele 4.000 de hectare certificate in judetul Tulcea pentru practicarea agriculturii ecologice, doua treimi sunt situate pe malul Lacului Razelm. Este vorba de terenuri folosite de fermieri pentru culturi legumicole. Tonul l-a dat inginerul horticol Gheorghe Gheorghe din Zebil. In urma cu patru ani, acesta a inceput sa produca rosii, castraveti, ardei, vinete si ceapa conform tehnologiilor ecologice. Dupa trei ani de monitorizari severe, cele 240 ha ale fermierului din Zebil au fost certificate, iar productia realizata anul trecut pe acest teren a fost exportata in proportie de 80%. "Pretul obtinut este aproape dublu comparativ cu ce incasam anterior cand vindeam legume fara eticheta ecologica pe piata interna", a spus Gheorghe Gheorghe. Experienta fermierului a fost preluata rapid de alti colegi din acest sat. Acum tot terenul din bazinul legumicol Zebil este inregistrat pentru culturi ecologice.
Oierii, ispititi de certificatul ecologic
Vasile Gudu, directorul Directiei Agricole Tulcea, spune ca, in ultimele luni, tot mai multi crescatori de animale din Delta sunt interesati de obtinerea certificatelor ecologice pentru produsele realizate. "In amenajarile agricole Pardina si Sireasa se afla aproximativ 100.000 de oi care apartin sibienilor. Acestia doresc sa realizeze ferme ecologice, dar nu reusesc pentru ca nu detin contracte de inchiriere a terenului pe care pasuneaza", a declarat Gudu.
Guvernatorul Deltei, Paul Cononov, le da sperante oierilor din Delta: "Daca vom reusi sa realizam rapid programul de reconstructii ecologice pe 50.000 ha propuse, terenurile agricole de la Sireasa si Pardina vor deveni zone de pasunat sau balti naturale la dispozitia pescarilor. Pe aceste terenuri se vor putea organiza zeci de ferme zootehnice atestate ecologic, care vor insuma sute de mii de animale".
Apicultura castiga teren
Asociatia apicultorilor tulceni a adoptat in masa procedurile ecologice de producere a mierii. Peste 5.000 de familii de albine din zona sunt inscrise in baza de date a celor care monitorizeaza produsele ecologice, iar produsele apicole realizate detin certificat ecologic. Apicultorii de la Niculitel, Luncavita, Nifon, Valea Teilor si Salcioara detin certificate ecologice pentru bazinele melifere din padurile de tei si pentru campurile de flora spontana unde au amplasate stupinile. Specialistii Directiei Agricole Tulcea sustin ca va creste cantitatea de miere cu certificat ecologic daca apicultorii ii vor determina pe cultivatorii de floarea-soarelui sa-si certifice fermele.
Primii procesatori ecologici
Anul acesta, in judetul Tulcea au aparut primii procesatori de produse agricole ecologice. In zonele Mahmudia, Zebil, Baia si Macin s-au realizat instalatii de prelucrare a legumelor si fructelor realizate in regim ecologic. Fermierii din aceste zone s-au asociat pentru producerea conservelor si semiconservelor din legume si fructe produse in regim ecologic.
Boicot din partea administratiei
Fermierii specializati in productie ecologica se plang de boicotul practicat de primari in privinta dezvoltarii fermelor de profil. Ei sustin ca, in loc sa primeasca de la administratia locala facilitati pentru extinderea agriculturii ecologice, primarii tulceni, la solicitarea unor functionari din CJ Tulcea, fac demersuri pentru desfiintarea ariilor ecologice protejate, pe care le considera o piedica in dezvoltarea localitatilor. Crescatorii de oi de la Stejaru, Baia, Valea Nucarilor si Topolog vor sa vanda oile si vacile inregistrate pentru certificarea productiei ecologice. Proprietarii animalelor spun ca primarii au transformat islazurile in santiere.
Stere Popescu din localitatea Vasile Alecsandri a declarat ca toate dealurile din comuna Stejaru se afla in stapanirea firmelor energetice care le transforma in parcuri eoliene: "Se spune ca oile cu certificat de productie ecologica pot convietui cu turbinele eoliene. Numai ca, pana se termina montarea morilor de vant, ramanem fara islaz si suntem nevoiti sa vindem animalele".
TURISM
» Un cerc vicios
"Operatorii de turism din Delta Dunarii vor sa foloseasca produse alimentare ecologice, dar nu au de unde sa le cumpere. Turistii iubitori de peisaj si de traditii locale, care vin in numar tot mai mare in Delta, solicita produse cu eticheta ecologica. Acestea nu pot fi procurate din Romania. Am incercat sa cumparam astfel de produse de la localnici, dar am intrat intr-un cerc vicios. Analizele de laborator pentru testarea respectivelor produse arata ca acestea corespund exigentelor etichetei ecologice. Numai ca satenii refuza sa emita facturi fiscale si documente de conformitate a calitatii pentru a folosi legumele, carnea, ouale, branza, laptele in circuitul comercial. Am incercat, fara succes, sa-i determinam pe sateni sa se asocieze pentru a certifica mai usor produsele in regim ecologic", a declarat Virgil Munteanu, presedintele Asociatiei Operatorilor de Turism din Delta Dunarii.
Reconstructia ecologica a amenajarilor agricole din Delta va favoriza extinderea agriculturii ecologice." Mircea Staras, director stiintific al Institutului Delta Dunarii
