» Doi ministri a schimbat Justitia in 2007: Monica Macovei si Tudor Chiuariu. Un al treilea – probabil Norica Nicolai – va fi confirmat abia in 2008 de presedintele Basescu.
» Tudor Chiuariu nu a dorit sa fie un Robin Hood, dupa mandatul Ioanei d’Arc. A rezultat o contrareforma de 8 luni in justitie, aplaudata de liberali si aliatii lor politici, dezavuata de adversari, in frunte cu Traian Basescu.
» Cei mai contrariati de mersul anapoda al Justitiei romanesti sunt oficialii europeni, care ne-ar putea taxa in 2008 cu o clauza de salvgardare.
Numit in aprilie ministru al Justitiei, liberalul Tudor Chiuariu a beneficiat de la inceputul mandatului de eticheta de baiat de casa al deputatului afacerist Relu Fenechiu. Aflat mereu in conflict cu presedintele Basescu, Chiuariu nu a rezistat decat opt luni in fruntea ministerului. Aceasta perioada a fost insa presarata cu scandaluri.
La o luna de la preluarea mandatului, Chiuariu a cerut Consiliului Superior al Magistraturii demiterea sefului Sectiei a II-a din cadrul DNA, Doru Tulus, pe motiv de ineficienta. Cum acest procuror cerceta la acel moment relatiile comerciale pe care Dan Voiculescu le derulase cu Loteria, s-a banuit ca acest lucru a constituit adevarata motivatie. Intentia de inlocuire a procurorului Tulus a dus insa la escaladarea conflictului intre Chiuariu si conducerea DNA. Sarind in apararea colegului Tulus, seful DNA, Daniel Morar, l-a acuzat pe Chiuariu ca i-a telefonat incercand sa stopeze anumite anchete. In fata presiunii mass-media si a societatii civile, ministrul a fost nevoit sa amane orice decizie legata de demiterea lui Tulus pana la finalizarea controlului CSM privind activitatea DNA. Cand acest raport a fost finalizat, desi rezultatele verificarilor nu-l acuzau pe Tulus, Chiuariu s-a incapatanat sa solicite Presedintiei demiterea acestuia. Cererea i-a fost refuzata. Chiuariu nu s-a multumit sa critice, cu sau fara temei, initiativele Monicai Macovei, ci a incercat sa modifice o serie de legi. La putin timp de la preluarea functiei, a si anuntat intentiile de modificare a Legii ANI, dar si a unor prevederi din Codul de Procedura Penala. Pus in dezbatere publica, proiectul lui Chiuariu a fost aspru criticat de Presedintie, dar si de segmente importante ale societatii civile, deoarece ar fi continut "aberatii".
Dosarul Posta
"Ineficienta" DNA avea sa se intoarca precum un bumerang impotriva ministrului Justitiei. La jumatatea lunii septembrie, procurorii anticoruptie au anuntat, oficial, ca verifica modul in care ministrul Chiuariu a avizat favorabil HG 377 prin care Posta Romana a primit un imobil din Bucuresti, pentru a-l ceda apoi unei firme private, la un pret subevaluat. Din acest moment, Chiuariu, cel care a avizat legalitatea deciziei, avea sa intre oficial in vizorul DNA, Comisia speciala de la Cotroceni fiind solicitata sa-si ofere avizul in vederea cercetarii penale a ministrului Justitiei.
Starnind alt val de critici, Chiuariu a luat decizia controversata de a modifica Legea raspunderii ministeriale si de a dizolva comisia speciala de la Presedintie ce ar fi trebuit sa-i avizeze cercetarea penala. Totul nu a fost decat o incercare de a mai castiga timp, deoarece Curtea Constitutionala a decis, pe data de 29 noiembrie, ca modificarea impusa de Chiuariu nu respecta Constitutia. Dupa 10 zile, Chiuariu si-a anuntat demisia.
Energia ieftina pentru baietii destepti l-a adus pe Seres la Parchet
Procurorii Sectiei DIICOT din cadrul Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie au inceput pe data de 3 aprilie urmarirea penala fata de fostul ministru al Economiei Codrut seres in dosarul Hidroelectrica. Potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale, ex-ministrul seres, alaturi de alte opt persoane, ar fi sustinut incheierea unor contracte comerciale prin care mai multe firme au cumparat sub pretul de productie energie electrica de la societatea Hidroelectrica. Cum acest lucru ar fi pus in pericol sistemul energetic national, Codrut seres a fost suspectat de subminarea economiei nationale si complot, prejudiciul fiind apreciat la aproximativ 400 milioane de euro. Cercetarile in acest dosar nu au fost finalizate.
Acuzatii asemanatoare s-au formulat impotriva lui seres si in dosarul privatizarilor trucate, in care eroul principal a fost ministrul Comunicatiilor, Zsolt Nagy.
Zsolt Nagy si privatizarile strategice
La finalul lunii aprilie, in dosarul privatizarilor strategice, procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie au declansat umarirea penala fata de ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei, Zsolt Nagy. Acuzatiile formulate impotriva demnitarului UDMR au fost cele de tradare si de sprijinire a unui grup infractional transfrontalier. Potrivit procurorilor, ministrul Zsolt Nagy era vinovat pentru sprijinirea unei grupari, condusa de americanul Vadim Benyatov si de bulgarul Stamen Stancev, ce avea drept scop castigarea licitatiilor privind selectarea consultantilor in cazul privatizarilor companiilor CN Radiocomunicatii SA, SC Romtelecom SA, CN Posta Romana SA. Desi cercetat penal, Zsolt Nagy a refuzat sa renunte la calitatea de ministru, fapt ce l-a determinat pe presedintele Basescu sa decida, pe data de 11 iunie, revocarea acestuia din functie.
Demisionar din Guvern din decembrie 2006, fostul ministru al Economiei Codrut seres a avut in dosarul privatizarilor trucate aceeasi calitate ca Zsolt Nagy. Conform procurorilor, seres, in calitate de presedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, a oferit gruparii bulgarului Stamen Stancev informatii confidentiale, secrete economice si comerciale.
Trimis la instantele de judecata, dosarul privatizarilor strategice nu are inca finalizare. Vadim Benyatov Don a parasit tara, in timp ce lui Stamen Stancev, lui Mihai Donciu si lui Dorinel Mucea li s-a mentinut interdictia de a pleca din Romania.
Tandemul Pacuraru-Morega
Un alt ministru a carui functie atarna de avizul Comisiei speciale de la Cotroceni este Paul Pacuraru. La data de 24 septembrie, DNA a solicitat acestei institutii sa avizeze cercetarea penala fata de Pacuraru, ministrul fiind invinuit de luare de mita. Potrivit procurorilor, Pacuraru i-ar fi cerut liderului PNL Gorj, Ilie Morega, sa-l sprijine pe fiul sau, Mihnea Pacuraru, sa obtina contracte pentru perfectionare profesionala de la Compania Lignitului Oltenia. Demnitarul a negat aceste acuzatii.
Deoarece comisia de la Cotroceni a fost blocata, pana acum nu s-a dat aviz pentru inceperea urmaririi penale in cazul lui Paul Pacuraru.
Duetul Remes-Muresan
Spectaculos prin imaginile flagrantului difuzate de Televiziunea nationala, cazul ministrului Agriculturii, Decebal Traian Remes, a zguduit din temelii increderea romanilor in Executiv. Conform procurorilor DNA, Remes ar fi folosit prerogativele functiei sale pentru a-l ajuta pe afaceristul Ciorba Gheorghe sa castige cateva licitatii publice organizate de institutii aflate in subordinea Ministerului Agriculturii. In schimb, prin intermediul lui Ioan Muresan, ministrului i se promiteau 15.000 de lei si un autoturism de lux. Ca bonus, demnitarul mai primea de la afaceristul Gheorghe Ciorba palinca si caltabosi. Desi scandalul a izbucnit pe data de 8 octombrie, demisia lui Decebal Traian Remes a venit abia dupa doua zile.
Arbitrajul Curtii Constitutionale
Curtea Constitutionala s-a dovedit a fi solutia salvatoare in multe dosare grele, plimbate de ani de zile prin fisetele procurorilor. Prin decizia Curtii privind legea raspunderii ministeriale, emisa la data de 5 iulie, mai multe dosare ce priveau fapte de coruptie savarsite de fosti demnitari s-au reintors pe masa procurorilor pentru a fi completate. In octombrie, nici unul dintre marile dosare economice sau de coruptie nu se mai afla pe rolul instantelor de judecata, in urma deciziilor repetate de restituire catre procurori, pentru refacerea anchetelor. Cat despre dosarele fostilor sau actualilor ministri, anchetele sau procesele au stagnat din cauza blocajului comisiei de la Cotroceni.
» Rechinii Inoata fara griji
Dosarele "Zambaccian" si "Matusa Tamara" ale fostului premier Adrian Nastase sunt doua dintre cazurile intoarse la DNA gratie hotararilor Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Pentru ca a invocat aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, si dosarul fostului secretar general al Guvernului, serban Mihailescu, acuzat de luare de mita, a fost retrimis procurorilor DNA. Fostul vicepremier George Copos a reusit sa ocoleasca, cel putin pentru un timp, instantele de judecata in dosarul "Loteria". Acuzat de DNA de evaziune fiscala, Copos a apelat la Curtea Constitutionala pentru a stopa trimiterea dosarului sau la instantele de judecata. Exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Copos a fost insa respinsa, dosarul "Loteria" fiind inapoiat la DNA pentru completarea anchetei. In acest fel s-a reusit insa tergiversarea cazului pentru mai mult de jumatate de an. Aceeasi smecherie l-a ajutat si pe fostul ministru PSD Dan Ioan Popescu sa mai castige timp in dosarul in care este cercetat pentru venituri nejustificate de circa 46 miliarde de lei. Interpretarea subiectiva a textelor de lege l-a ajutat si pe fostul presedintele Ion Iliescu sa scape de invinuirile din dosarul Mineriadei din 13 iunie 1990. Pus sub acuzare de Parchetul Militar la data de 9 iunie 2005, Iliescu a apelat tot la Curtea Constitutionala. Ajutorul nesperat i-a venit insa din partea procurorului general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, care cu o zi inainte ca judecatorii Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra exceptiilor ridicate de Iliescu a decis scoaterea de sub urmarire penala a fostului presedinte. Decizia Curtii Constitutionale i-a mai scutit de emotii pe Miron Mitrea si pe Victor Babiuc. Restituite parchetelor pe motive de vicii procedurale sunt si trei megadosare importante: Rompetrol (Dinu Patriciu si alte 11 persoane), Rafo-Carom (Ovidiu Tender, Marian Iancu si altii) si Ci-Co (Sorin Beraru si altii).
» Examene cumparate In magistratura
Intr-o tara in care actul de justitie este pus sub semnul intrebarii, finalul anului 2007 a adus in atentie un scandal de dare si luare de mita in care actorii principali au fost chiar magistratii. Este vorba despre spagile date de unii procurori pentru a avansa. Plecand de la niste interceptari telefonice intr-un caz de frauda pe internet, DNA a aflat ca magistratul Dumitru Gheorghe a oferit 15.000 de euro pentru a castiga postul de procuror-sef al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Cercetarile au fost extinse, pentru a se stabili si alte cazuri in care promovarile in cadrul parchetelor s-au facut contra cost.
