Cerută de către Franţa, Italia şi Suedia – susţinute de către preşedinţia belgiană a Uniunii Europene – dezbaterea asupra integrării romilor în Europa nu găseşte soluţie la Bruxelles. Pierre Lellouche, secretar de stat francez pentru afaceri europene, ceruse cu câteva săptămâni în urmă o dezbatere „urgentă” asupra „unei probleme reale de care este timpul să ne ocupăm serios, scrie publicaţia franceză Le Mond, citată de presseurop.eu.
Evocând problemele de delincvenţă ale minorilor, dar şi reţele de prostituţie şi trafic de copii, cu care Franţa este confruntată, Lellouche a pus la stâlpul infamiei fluxul de „persoane care nu doresc să se integreze”, responsabilitatea ţărilor de origine ale romilor (dintre care 9 milioane au un paşaport european) sau relativa inactivitate a Comisiei de la Bruxelles care, sublinia secretarul de stat, cheltuieşte totuşi mulţi bani pentru integrarea lor. Suedia a continuat cerând „un plan de acţiune strict” prevăzut să răspundă acestei „situaţii alarmante”.
Toţi ochii pe România
Alături de Bulgaria (750.000 de romi, potrivit estimărilor) şi Slovacia (500.000 de romi), România – cu 537.000 de romi în mod oficial, dar cu aproape 2 milioane în mod real – a fost ţinta principală a criticilor. Ea a promis între timp să acţioneze. A fost numit un secretar de stat însărcinat cu problema repatrierii romilor. Dar, simultan, executivul de la Bucureşti a protestat împotriva distrugerii campusurilor din Franţa ca şi a „oprobiului public” care i-a fost adresat.
Rămâne totuşi un aspect de analizat, şi anume încetineala Bucureştiului în utilizarea fondurilor europene pentru ajutorarea romilor. Iar această lentoare agasează. Şase programe, dintr-un total de 9,3 milioane de euro, sunt derulate de Agenţia Naţională pentru Romi, dar rezultatele sunt prea puţin vizibile. Soarta mizerabilă a acetei populaţii o împinge mereu spre emigrare. Proiectele riscă să fie blocate din cauza întârzierilor. „Comisia ne-a recomandat să reziliem programele care nu avansează pentru a evita blocarea banilor”, afirmă Anca Zevedei, director al Autorităţii de gestiune a resurselor umane în ministerul român al Muncii. „Comisia vrea să-i ajute pe Romi şi pe defavorizaţi, dar uitaţi-vă la ce se întâmplă cu proiectele gerate de către Agenţia naţională pentru Romi…”.
Asociaţiile romilor critică atât Franţa, cât şi autorităţile române. „România nu şi-a făcut treaba”, crede Ciprian Necula, responsabil al proiectului „Casa Romilor”. „Statul a permis existenţa reţelelor de trafic uman şi de prostituţie. S-a mulţumit să pună câteva planuri pe hârtie pentru a face plăcere europenilor”, spune el.
„Risipă sau chiar ne-utilizare”
Situaţia de la faţa locului confirmă diagnosticul pesimist al risipei sau chiar al non-utilizării fondurilor europene. De fapt, România nu reuşeşte să cheltuiască cele 32 de miliarde de euro de fonduri non-rambursabile pe care Comisia i le-a rezervat din 2007 până în 2013, cu condiţia ca ţara să facă cererea oficială şi să justifice ulterior utilizarea lor.
Arbitru al dezbaterii asupra romilor, Comisia nu îşi ascunde sentimentul de stânjeneală. Invitată de Franţa şi de către alţii la „mai multă acţiune”, ea obiectează afirmând că a multiplicat în ultimii ani iniţiativele, urmărind atât integrarea cât şi non-discriminarea. Dar „integrarea nu va fi efectivă decât odată cu acţiunea dirijată a Statelor, atât la nivel naţional cât şi regional sau local”, subliniază executivul european.
Câteva 13,3 miliarde de euro vor fi cheltuite între 2007 şi 2013, via Fondul social european, pentru integrarea romilor şi a altor grupuri considerate „vulnerabile”. În România şi Ungaria, jumătate din ajutoarele primite se dirijează spre romi. Banii sunt distribuiţi diverselor ţări şi de către Fondurile agricole pentru dezvoltare rurală, iar din mai anul acesta, statele membre pot face apel şi la Fondul european pentru dezvoltare regională în vederea ajutării minorităţilor, printre care romii, pentru a obţine cu mai multă uşurinţă un apartament. Cât despre fondurile structurale, ele permit co-finanţarea proiectelor pentru copii, educaţie sau muncă. În fine, Parlamentul European a alocat 5 milioane de euro pentru lansarea unui proiect pilot de integrare, centrat pe micro-finanţare şi învăţământ.
„Nu banii lipsesc, ci mijloacele adecvate de a-i utiliza”, suspină un înalt funcţionar. Ca ultim recurs, Bruxelles a lansat două studii presupuse să identifice programele, proiectele şi politicile de integrare care au reuşit pânaă în prezent.
RADIOGRAFIE
Przekroj: guvernele au deschis sezonul vânătorii de romi
Succesul festivalurilor consacrate muzicii ţigane şi iniţiativele care doresc să facă cunoscută cultura romă sunt dovezi ale fascinaţiei europenilor pentru lumea ţiganilor. Totuşi, în mai multe ţări din Europa occidentală, măsurile represive împotriva acestora se înmulţesc, scrie revista poloneză Przekroj. La sfârşitul lunii iulie, reşedintele francez Nicolas Sarkozy a evocat „problemele pe care le ridică comportamentul anumitor romi”, şi a preconizat expulzarea celor care provin din străinătate, în timp ce ministrul de Interne a lansat o campanie de dezafectare a aproape 500 de campusuri ilegale din ţară.
În luna aprilie, Germania a demarat şi ea trimiterea înapoi în Kosovo a 12.000 de romi, în timp ce Danemarca expulza 400 de indivizi care „reprezentau un pericol pentru sentimentul de securitate publică” al vecinilor lor.
La începutul lunii iulie, guvernul flamand a transferat mai multe campusuri de romi spre Valonia vecină.
Guvernul suedez doreşte pedepsirea cerşetoriei în grup prin expulzare şi interdicţie de sejur timp de trei ani, cerând în acelaşi timp Comisiei Europene să ia poziţie în faţa situaţiei îngrijorătoare a romilor în Europa.
În 29 iulie, Bruxelles a răspuns în mare că, în materie de expulzare a romilor, statele membre sunt suverane. O modalitate pentru UE de a se lepăda de problemă, acuză Amnesty Internaţional, organizaţie potrivit căreia anumite ţări aplică „sistematic politici anti-romi”.
În sfârşit, în 12 august, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a ONU (CERD) a criticat Franţa pentru „recrudescenţa actelor rasiste” şi pentru politica faţă de romi.
Articol preluat de pe www.presseurop.eu
