“Veşnicia s-a născut la sat” poate să însemne, în zilele noastre, că primăriilor din mediul rural le ia o veşnicie să răspună solicitărilor adresate în baza interesului public. Cel puţin aşa reiese dintr-un studiu efectuat de organizaţia neguvernamentală Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC).
După ce a trimis câte un chestionar legat de practicile transparenţei la fiecare dintre cele 2863 de primării de comune din ţară, ANBCC a constatat că aproape două treimi dintre autorităţi nu respectă Legea 544/2001. E vorba despre acel act normativ care impune reprezentanţilor administraţiei să elibereze, la cerere, informaţiile importante pentru comunitate.
Studiul citat a fost dezbăut în cadrul Forumului Informării Publice, unde au venit şi câţiva oficiali din teritoriu. Deşi aceştia se plaseză în treimea autorităţilor care respectă legea, au îndurat criticile temperate ale ONG-iştilor.
“Căutăm democraţia rurală”
“Legile asigură doar premisele pentru o bună comunicare dintre autorităţi şi cetăţeni, chiar şi atunci când se aplică riguros există carenţe. De asta este nevoie de sinceritate şi bun management din partea primăriilor”, a deschis discuţiile Oana Preda, director executiv al Centrului de Resurse pentru Participare Publică, unul dintre 37 de ONG-uri care colaborează cu ANBCC.
Studiul, denumit “În căutarea democraţiei rurale. O radiografie a transparenţei decizionale în România”, a inventariat şi modul în care primăriile din mediul rural ţin legătura cu cetăţenii, Astfel, 20 la sută dintre acestea au transmis că folosesc un singur canal de comunicare. Se poate însă şi mai rău: un procent asemănător de autorităţi locale nici nu au menţionat cum anume relaţionază cu oamenii.
“Funcţionarii de la sate sunt vai de steaua lor”
După ce a ascultat cu răbdare o parte din concluziile raportului, primarul localităţii prahovene Ariceştii Rahtivani, Alexandru Costea, a preluat ostilităţie: “Mă bucur că suntem luaţi în considerare şi noi cei din mediul rural, că în rest ne băgaţi în seamă doar în perioadele electorale”.
Primarul, militar de profesie, nu s-a sfiit să folosească un ton aspru: “Cu cine vreţi voi să facem treabă în primărie? Cu un personal care e vai de steaua lui?! Păi funcţionarii din mediul rural au cei mai mulţi pregătire medie şi nici sunt motivaţi”.
Însă aplombul primarului n-a reuşit să împăştie aerul echilibrat şi analtic al forumului. “Problema nu este de resurse, ci de existenţa unei practici a transparenţei”, a precizat directorul adjunct al ANBCC, Ioan Tănase. Cu alte cuvinte, primăriile de la sate nu sunt obişnuite să fie deschise către public.
Primăriile din Teleorman, cele mai ignorante
Ca dovadă, cea mai mare rată de răspuns a primăriilor la solicitările trimise de ANBCC a atins abia 65 la sută, în judeţul Brăila. În schimb, limita inferioară a tins serios către zero. Numai 10 la sută dintre primăriile din Teleorman au respectat legea liberului acces la informaţiile publice în acest context.
Zona Bucureşti-Ilfov stă cel mai bine dintre cele opt regiuni de dezvoltare de la nivel naţional, cu o rată de răspuns de circa 50 la sută. Aici este însă o respectare formală a legii, pentru că abia 6 la sută dintre autorităţile locale au trimis răspunsuri complete.
Unde sunt pedepsele?
Asta în condiţiile în care Legea 544/2001 prevede sancţiuni individuale, anume că “funcţionarul public care încalcă regulament răspunde conform Statutului funcţionarilor publici”. Numai că încălcarea regulamentului trebuie constatată. Şi este nevoie mai întâi de o reclamaţie dinspre partea nemulţumită. Apoi, foarte important, reclamaţia trebuie să fie să fie considerată întemeiată de aceeaşi autoritate care a încălcat legea.
Aşadar, întrebarea-retorică ridicată în timpul discuţiilor este legimită: unde sunt, de fapt, sancţiunile?
Primarul Alexandru Cristea a avut ceva de spus şi la punctul acesta, sugerând că funcţionarii publici şi primăriile au fost lovite îndeajuns de tăierile de fonduri şi salarii.
“În primării se lucrează la 75 la sută din potenţial, conform cu micşorarea de salarii. Dar lumea tot vrea să fie servită şi repede şi profesionist”, a mai tras o salvă primarul-militar.
ONG-iştii cer comunicare
Până la urmă, foarte mulţi dintre participanţii la Forumul Informării Publice au căzut de acord că ieşirea din impas stă în comunicarea dintre autorităţi şi localnici.
În acel moment au intrat în scenă coordonatorii de proiecte din cadrul studiului invocat. Adică activiştii care şi-au ales câte o comună arondată unei zone de dezvoltare şi au încercat să-i facă pe locuitori să-şi înţeleagă drepturile. Apoi, cetăţenii interesaţi au fost invitaţi să-şi spună nemulţumirile într-o întâlnire la care au participat şi oficialii din primărie.
“Eu sunt ONG-istă de 9 ani, fac proiecte pe gratis, dar tot îi zâmbesc omului cu care intru în contact. Lipsa banilor e folosită ca scuză de primării, dar funcţionarii publici lasă de dorit. Chiar dacă eşti supărat, zâmbeşte-i cetăţeanului, că vine de nevoie la tine”, este mesajul transmis de Lucia Mircică, de la Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară din Nehoiu, judeţul Buzău.
“E drept că şi cetăţenii sunt dezinteresaţi şi comozi, dar asta vine dintr-o lipsă de comunicare şi de încredere în primărie”, a constatat Maria Daniela Pop, de la Fundaţia FIDES din Negreşti-Oaş, judeţul Satu Mare.
Iar ONG-ista Ileana Costin, de la Asociaţia de Ajutor Familial “Pro Vita” Sibiu, a conchis: “Felul în care se comportă unii primari, favorizându-şi rudele şi refuzând să comunice cu alegătorii, a creat un zid între administraţie şi cetăţeni. Iar paşii spre dărămarea zidului trebuie să-i facă administraţia”.
11 întrebări pentru primării
O temă principală a studiului ANCBB este analiza gradului de responsabilitate al funcţionarului public. Cum legea obligă autorităţile publice să stabilească un responsabil pentru relaţia cu societatea civilă şi unul care să asigure accesul oricărei persoane la informaţiile interes public, primele întrebări din solicitările adresate primăriilor s-au referit la aceste obligativităţi. Apoi, ONG-iştii au vrut să vadă dacă funcţionarii elaborează rapoartele anuale privind accesul la datele de interes comun, o altă rigoare legală. De asemenea, ANCBB a mai întrebat în legătură cu publicarea proiectelor de acte normative înainte de a deveni hotărâri. În total, 11 întrebări.
