Cu 4,8 milioane de pensionari şi doar 4,3 milioane de angajaţi, România are o mare problemă. Sistemul de pensii s-a dereglat de mult şi nici o iniţiativă nu a atins cu adevărat miezul problemei, care ţine inclusiv de numărul mic de contribuabili. Premierul Boc spune că actualul sistem este nesustenabil şi că, dacă el s-ar menţine, suma ce ar trebui transferată de la bugetul de stat la bugetul de pensii ar creşte de la 1,7 miliarde euro la 4,6 miliarde euro (adică de la 3,1% din PIB la 6% din PIB). Soluţiile de avarie găsite până acum au vizat modificarea regulilor sărind dintr-o extremă în alta.
De ce se ceartă premierul cu ministrul Apărării?
Premierul Boc vrea integrarea pensiilor militarilor în sistemul unitar de pensii şi să se calculeze pornind de la contribuţia fiecăruia. Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, vrea ca pensiile militarilor să fie păstrate la nivelul actual.
Găsirea unor soluţii pentru toate problemele sistemului de pensii este îngreunată însă inclusiv de incapacitatea miniştrilor de a conveni asupra bazei de pornire a discuţiilor. Cu alte cuvinte, să se stabilească o dată pentru totdeauna câte pensii speciale sunt şi în ce cuantum, cât „costă” ele statul, cât ar dura recalcularea lor şi, mai ales, câte pensii ar fi afectate în urma acestui proces şi cu cât. Membrii Cabinetului Boc s-au contrazis în declaraţii încă de la lansarea proiectului de lege a pensiilor, dar divergenţele de opinie par să fi atins apogeul acum, când proiectul se află în dezbaterea Parlamentului.
Premierul Emil Boc a vorbit ieri, de pildă, în plenul Senatului, despre cele 200.000 de pensii speciale, dar la scurt timp ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a pomenit de 180.000 de pensii speciale. În altă ordine de idei, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a spus că pentru recalcularea pensiilor speciale ar fi nevoie de şase luni. În urmă cu doar o zi, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, declarase că doar pentru recalcularea pensiilor militare (circa 82.000 de pensii) ar trebui 15 ani, pentru consultarea statelor de plată aflate în diversele arhive din ţară.
Alte contradicţii au apărut din declaraţiile publice ale premierului şi ministrului Apărării. Concret, potrivit lui Gabriel Oprea, o simulare efectuată de MApN ar fi arătat că pensiile militare vor scădea cu procente cuprinse între 19 şi 69% prin aplicarea legii unitare a pensiilor. „Vreau să ştiţi că din toate simulările pe care Ministerul Muncii le-a făcut rezultă că prin recalcularea pensiilor militarilor nu vor scădea pensiile care azi au o valoare până în jurul a 30 milioane lei vechi”, a răspuns ieri premierul Boc. Acesta a arătat că, din circa 82.000 de pensii militare, doar 7.250 depăşesc 3.000 lei şi vor fi supuse recalculării.
Cum procedează alţii?
După cum a aflat însă RL, abordarea premierului Boc nu se regăseşte în multe state europene. În multe ţări, pensionarii din Armată, Interne, Servicii sau Justiţie sunt răsplătiţi mai consistent decât alte categorii profesionale. Dar, ca şi în România şi mai multe ţări europene, ca şi în SUA, diminuarea sau sporirea avantajelor pentru „pensionarii de lux” a generat mereu dezbateri aprinse.
În multe cazuri, pensiile militarilor pot atinge un nivel atât de ridicat, încât majoritatea ţărilor (inclusiv România) nu le prind în schemă atunci când îşi calculează bugetul Apărării. Astfel, în Franţa bugetul armatei se ridică la circa 33 miliarde euro pe an, adică 1,75% din PIB. La prima vedere, acest procent este mai mic decât cel solicitat de NATO, respectiv 2%. Cu toate acestea, dacă la cele 33 miliarde euro se mai adaugă alte 7 miliarde, atât cât reprezintă pensiile militarilor, bugetul pe care îl alocă Parisul Apărării se ridică la 2,11% din PIB, depăşind baremul minim impus de NATO.
Prima extremă
„Privilegiaţii” sectorului bugetar au contribuit la sistemul de pensii cu procente din salariu mult mai mici decât restul angajaţilor. Cu toate acestea, pensia le-a fost calculată până acum luând ca reper un procent fix din salariul pe ultimele luni.
A doua extremă
Sub presiunea înţelegerilor cu FMI, Guvernul României a promis să adopte o lege menită să transforme sistemul de pensii într-unul unitar. În această situaţie, „pensionarii de lux” ar urma să intre în rândul lumii primind de la stat sume proporţionale cu cât au contribuit în timpul activităţii.
Au fost create astfel zeci de legi şi proiecte special croite pentru aşa-zişii „pensionari de lux”: poliţiştii, militarii, angajaţii serviciilor secrete, magistraţii, diplomaţii, personalul aeronautic, parlamentarii şi funcţionarii Parlamen-tului sau inspectorii Curţii de Conturi.
În timp ce pensia medie din România oscilează în jurul valorii de 700 lei, un poliţist pensionar câştigă dublu, un fost magistrat – de peste 11 ori, iar un pilot retras din activitate -chiar şi de 12-13 ori mai mult.
POLONIA, CEHIA, UNGARIA: Situaţii complicate
Raportat la Franţa, unde, din 40 miliarde euro destinate Apărării, şapte miliarde acoperă numai plata pensiilor militarilor, Polonia trece printr-o situaţie chiar dramatică. Presiunea asupra guvernului de la Varşovia este uriaşă, întrucât jumătate din bugetul Apărării se duce an de an în buzunarele pensionarilor din armată. În situaţii similare se găsesc şi Cehia şi Ungaria, aceasta din urmă aflându-se în situaţia cea mai dificilă. În Ungaria, din cele 10 milioane de locuitori, trei milioane sunt pensionari. Chiar şi aşa, şi Budapesta aplică un regim preferenţial pentru militarii ieşiţi la pensie.
MAREA BRITANIE: Pensii militare de 10.000 lire sterline
În această ţară pensiile militarilor au provocat o întreagă dezbatere naţională în ultimii ani, după ce, în urma sporurilor, înalţii gradaţi şi membrii Marelui Stat Major au ajuns să primească salarii de circa 20.000 lire sterline pe lună, fără a mai socoti şi alte înlesniri la care au acces. Ofiţerii de rang înalt pot beneficia de fonduri de pensii care, potrivit complicatului sistem britanic, le pot aduce pensii şi de 10.000 lire sterline pe lună.
ITALIA: Scandalul pensionării după 14 ani şi jumătate
Şi guvernul de la Roma privilegiază pensionarii proveniţi din armată. Militarii, alături de lucrătorii din căile ferate, se pot pensiona la 57 de ani. Sigur, nu mai este de actualitate scandalul care a durat până în anii ‘90, generat de faptul că unele categorii de angajaţi ai serviciului public, printre care şi militarii, puteau ieşi la pensie după doar 14 ani, 6 luni şi o zi de activitate. Totuşi, reformele care au urmat au perpetuat o serie întreagă de privilegii. Unele categorii de angajaţi din Marină, spre exemplu, au dreptul la pensionare anticipată la vârsta de 55 de ani, cu 10 ani mai devreme decât prevede legea pentru ceilalţi angajaţi italieni.
FRANŢA: Cumul de pensie cu salariu doar pentru subofiţeri
Parisul acordă privilegii speciale pensionarilor din forţele armate. În urma reformei legii pensiilor, în Franţa este nevoie de 40 de cotizaţii anuale la fondurile sociale pentru a avea dreptul la o pensie completă. Regula nu se aplică şi pentru militari, care pot ieşi la pensie şi după numai 15 ani de serviciu. Sigur, pensia unui subofiţer care se retrage în acest termen va fi foarte mică pentru standardele occidentale, plasându-se sub baremul de 1.000 euro. Pensionarul îşi poate totuşi completa veniturile cu o activitate suplimentară, dar situaţia este valabilă numai în cazul subofiţerilor. Gradele superioare trebuie să cotizeze 25 de ani până la retragere şi, dat fiind că pensia unui colonel ajunge şi la 3.000 euro, ofiţerii nu pot cumula acest venit cu cel obţinut dintr-o altă slujbă. Curtea de Conturi de la Paris veghează asupra respectării acestui principiu.
RUSIA: Privilegii – da, beneficii – ba
Dar nu peste tot privilegiile declarate pe hârtie se regăsesc şi în realitate. În Federaţia Rusă, de pildă, unde beneficiile veteranilor (militari care au participat la războaiele din Afganistan şi Cecenia) sunt impresionante în teorie, în practică ele rămân adesea neonorate. Potrivit legii, veteranii se bucură de reduceri de impozite, asistenţă medicală, prioritate în obţinerea unei locuinţe, transport public gratuit, iar lista poate continua. Concret însă, toate acestea se dovedesc a fi greu de obţinut. Sistemul este corupt, iar în anii ‘90 el a fost marcat de asasinarea unor înalţi funcţionari ai Fondului Rus pentru Handicapaţii Războiului din Afganistan.
SUA: Pensii şi pentru soţii
În multe state dezvoltate, soţia unui militar are, la rândul ei, dreptul la o pensie în anumite condiţii. În Statele Unite, de pildă, cei doi trebuie să fi fost căsătoriţi cel puţin zece ani. Dar chiar în caz de divorţ, după ieşirea la pensie, tribunalul îi poate acorda fostei soţii un procent din pensia militarului. În general – deşi calculul poate varia în SUA de la un stat la altul -, soţia primeşte jumătate din pensia calculată pentru numărul de luni în care cei doi au fost căsătoriţi.
În SUA, militarii se pot pensiona după 20 de ani de serviciu activ, beneficiind de o pensie, dar putând în acelaşi timp să exercite şi o activitate remunerată.
